Procurorul general al României: Primul termen al Dosarului Revoluției la camera preliminară va avea loc la Instanţa Supremă pe 27 ianuarie 2023
Dosarul Revoluţiei din decembrie ’89 s-a plimbat între instanțe și parchete și, după 33 de ani, nu există niciun vinovat. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a anunțat că primul termen al dosarului la camera preliminară va avea loc la Instanţa Supremă pe 27 ianuarie 2023.
Procurorul General a precizat că va solicita judecătorilor instanței supreme să fie accelerată judecata acestui dosar prin acordarea unor termene mai scurte.
”Primul termen în Camera preliminară va fi la data de 27 ianuarie 2023. Noi avem termen să răspundem la obiecțiunile formulate față de rechizitoriul remis și față de completarea urmăririi penale, până în 7 ianuarie. O vom face! Ce vreau să subliniez cu privire la desfășurarea acestei judecăți. Că ne stă în putere să adresăm solicitări Înaltei Curți în sensul, ca odată ce primul termen de judecată, după camera preliminară este atins cu procedură îndeplinită, să se lucreze pe o procedură mult mai accelerată. Nu scrie nicăieri că trebuie să se acorde termene de judecată peste o lună sau peste două luni, depinde de actele cauzei, cu posibilitatea acordării unor termene mai scurte și să se treacă la începerea judecății, în conformitate cu dispozițiile codului. Nu suntem chiar în sistemul francez, prin raportare la urmărirea procesului atentatelor de la Bataclan și din alte zone ale Parisului, în care odată începută judecata, toată lumea să aibă agenda blocată pentru desfășurarea zi de zi a aceluiași proces. Dar unele lucruri pentru creșterea celerității nu sunt imposibile”, a declarat procurorul general, Gabriela Scutea, la TVR.
„Dosarul nu mi-a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale”
„Dosarul nu mi-a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale, cum le spunem noi. Ci, practic, a fost restituit pentru o mai bună descriere a stării de fapt – să sperăm că am făcut-o pentru a rezolva așteptările instanței. Apoi, pentru eliminarea anumitor probe considerate de către instanță că nu răspundeau echilibrului necesar pentru dreptul de apărare. În principal, unele înscrisuri și activități realizate în comisiile senatoriale, deschise în anii 90. Asta ce înseamnă: că noi, practic, ne bazăm pe un material de urmărire penală care a fost o dată văzut de către instanță. Deci ceea ce ne-a rămas în dosar instanța n-a spus că e greșit. Ea a spus numai ce trebuie eliminat. Am eliminat. […] Nu pot să comentez de ce a luat trei ani (instanței, să spună acest lucru, n.r). Totuși, sunt niște încheieri pronunțate de Înalta Curte care depășesc 200 de pagini. Trebuie să motivezi, trebuie să te raportezi la anumite elemente, să curgă termene, pentru a fi comunicate anumite documente. Și realizarea procedurii de comunicare a încheierii într-un caz de asemenea anvergură, poate să pună niște dificultăți. Deci, nu totul este, neapărat, de o manieră subiectivă, că n-a existat diligență suficientă. Sunt factori obiectivi, care, într-un proces de această amploare, cum l-ar denumi americanii, class action, reprezintă ceva foarte dificil de gestionat”, a explicat Gabriela Scutea.
Fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate
În acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989.
Procurorii militari spun că faptele acestuia ar fi generat o stare de pericol iminent și grav pentru populația civilă.
Alături de Ion Iliescu sunt trimiși în judecată și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.
Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.
„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public.
Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României.
Inculpatul general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public într-un comunicat.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar
Dosarul Revoluţiei a fost trimis la ICCJ de procurorii militari în aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procurorii îi acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Potrivit rechizitoriului, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă activitate de inducere în eroare, prin diversiuni şi dezinformări. Prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice și ordine militare contradictorii, care au dus la moartea a 862 de revoluționari și rănirea altor 2.150, dar și la arestarea a sute de persoane.
Ancheta procurorilor militari a mai stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu, printr-un proces penal simulat.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis anul trecut, printr-o sentință definitivă, ca dosarul Revoluției din decembrie 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar, potrivit minutei de ședință.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari.