Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a contestat în instanță Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă începând cu 9 decembrie. Formațiunea cere anularea unor dispoziții ce vizează carantinarea persoanelor care intră în România.
Acțiunea în instanță a fost depusă la Curtea de Apel București, dar încă nu a fost fixat un termen de judecată.
„Consecvenți cu noi înșine și ținând cont de gravitatea situației, am deschis o nouă acțiune în instanta de contencios-administrativ. Actele pe care le atacăm sunt nelegale, întrucât nu justifică caracterul temporar și proporțional al măsurilor restrictive. Potrivit art. 41 din OUG nr. 21/2004 și art. 93 din Constituție, starea de alertă este esențialmente temporară. Cu toate acestea, în Romania starea de alertă s-a prelungit pe o perioadă foarte mare de timp”, a declarat co-președinte AUR, senatorul Claudiu Târziu, conform unui comunicat de presă, transmis miercuri.
El spune că mai multe drepturi sunt încălcate prin decizia Executivului.
„Deși în țara noastră nu este obligatorie vaccinarea, nefiind adoptată nicio lege în acest sens, prin Hotărârile atacate sunt instituite măsuri care interzic exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, nefiind necesar ca cetățenii să prezinte dovada vaccinării pentru a dobândi anumite drepturi care le sunt recunoscute de Constituția României”, a adăugat senatorul.
Parlamentarul continuă și spune că, deși măsura carantinării a fost declarată neconstituțională, CNSU continuă să dispună aceste măsuri, încălcând libertatea de mișcare a cetățenilor în mod nejustificat.
„Potrivit Curții Constituționale, textele de lege privind internarea obligatorie și carantina în timpul epidemiei sunt neconstituționale, deoarece sunt lipsite de claritate și previzibilitate, au un caracter incert și dificil de anticipat și nu oferă garanții privind respectarea unor drepturi și libertăți fundamentale. Totodată, CCR susține că instituirea carantinei în România reprezintă o veritabilă privare de libertate și o restrângere a drepturilor fundamentale, fără a fi stabilite, la nivelul legislației primare, condițiile, procedura și limitele în care autoritățile administrative pot acționa în sensul restrângerii acestor drepturi”, conchide co-președintele AUR.