România, poziția 40 în lume în “Indexul Statului de Drept”. Țările nordice rămân pe primele locuri în clasamentul raportului cetățean-stat

România se clasează pe locul 40 în “Indexul Statului de Drept” pe 2023. Indexul care măsoară nivelul raportului dintre cetățean și stat din 142 de ţări din lume care au aderat la aceste principii a fost realizat de World Justice Project (WJP). World Justice Project constată, în cel de-al şaselea index elaborat consecutiv, că statul de drept s-a erodat din nou în majoritatea ţărilor în acest an, inclusiv în România.

Potrivit raportului, publicat miercuri, Danemarca ocupă primul loc, urmată de Norvegia, Finlanda, Suedia şi Germania. Statele aflate la coada clasamentului mondial privind statul de drept, potrivit WJP, sunt Venezuela, urmată de Cambodgia, Afganistan, Haiti şi Republica Democratică Congo.

Nici în Europa nu stăm bine

La nivel regional, România ocupă locul 27 din 31 de ţări din Uniunea Europeană, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi regiunea Americii de Nord (Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii). Pe primul loc în regiune se situează Danemarca, urmată de Norvegia şi Finlanda. Ţările cu cele mai mici scoruri din regiune sunt Grecia, Bulgaria şi Ungaria (locul 73 la nivel global).

Organizaţia World Justice Project defineşte statul de drept ca fiind un sistem durabil de legi, instituţii, norme şi angajament comunitar care asigură: responsabilitate, legi corecte, guvernare deschisă şi justiţie accesibilă. Un stat de drept eficient reduce corupţia, combate sărăcia şi bolile şi protejează oamenii de nedreptăţi mari şi mici. Acesta stă la baza dezvoltării, a unei guvernări responsabile şi a respectării drepturilor fundamentale.

Cetățenii din ce în ce mai neajutorați în fața statului

Din 2016, aplicarea principiilor statului de drept a scăzut în 78% dintre ţările studiate. Factorul statului de drept care a scăzut cel mai mult între 2016 şi 2023 îl reprezintă drepturile fundamentale – în scădere în 77% din ţări, inclusiv în România.

În ultimii şapte ani, scorurile Indexului pentru Constrângeri asupra puterilor guvernamentale au scăzut în 74% dintre ţări, inclusiv în România. În întreaga lume, parlamentele, sistemul judiciar şi societatea civilă – inclusiv mass-media – au pierdut teren în ceea ce priveşte controlul asupra puterii executive, arată World Justice Project.

Recesiunea statului de drept

În două treimi dintre ţări (66%) scorul Indexului pentru Justiţie Civilă a scăzut în acest an, inclusiv în România. În acelaşi timp, scorurile pentru Justiţie Penală au scăzut în mai multe ţări în acest an (56%) faţă de anul trecut (55%).
„Lumea rămâne prinsă într-o recesiune a statului de drept, caracterizată prin depăşirea puterii executive, restrângerea drepturilor omului şi sistemele de justiţie care nu reuşesc să satisfacă nevoile oamenilor”, a declarat cofondatorul şi preşedintele WJP, William H. Neukom. „Oamenii din întreaga lume plătesc preţul”, a mai spus el.

Citiți și: Viktor Orban respinge vehement presiunile UE privind situația statului de drept în Ungaria

Avertismentele oficialilor europeni despre statul de drept versus reacția partidelor din România