Trei asociații ale magistraților din România, despre proiectele de modificări la legile Justiției: ”Propuneri ce constituie un regres inacceptabil” (SURSE)

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) consideră că proiectele de modificări la legile justiției conțin propuneri care sunt inacceptabile și, practiv, constituie un regres în ceea ce privește independența justiției.

Cele trei asociații ale magistraților de România au anunțat, încă de la începutul lunii octombrie, că vor participa activ, ”cu propuneri de modificări și observații argumentate, la proiectele privind modificarea legilor justiției.

”De aceea, subliniem încă o dată, așa cum a făcut-o de nenumărate ori, că nu vom accepta nicio propunere ce constituie un regres de la garanțiile deja existente privind independența judecătorilor, a procurorilor sau a sistemului judiciar în ansamblul său. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a afirmat și reafirmat independența justiției că fiind o condiție prealabilă apărării statului de drept şi garantării fundamentale a unui proces echitabil. Totodată, a accentuat necesitatea existenței mijloacelor prin care independența să poată fi asigurată, atât la nivel constituţional și legislativ, cât și in practica de zi cu zi”, precizează reprezentanții celor trei asociații de magistrați, potrivit surselor GÂNDUL.RO.

”Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu este motivată și nu garantează în niciun fel că judecătorii și procurorii nu vor mai fi interceptați, urmăriți penal și trimiși în judecată”

Cele trei asociații ale magistraților din România – AMR, UNJR și AJADO – consideră că propunerea de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Totodată, o astfel de decizie reprezintă o nedorită întoarcere în timp, judecătorii sau procurorii putând fi interceptați, urmăriți penal – inclusiv pentru soluțiile pronunțate – și trimiți în judecată. În astfel de condiții, ideea de ”independență a justiției” devine doar o ”simplă noțiune”, lipsită de conținut.

”Desființarea SIIJ, fară introducerea unor garanții procedurale solide pentru judecătorii și procurorii investigați, este o propunere ce contravine în mod flagrant recomandărilor Comisiei de la Veneția cuprinse în Avizul 924/2018, și, de asemenea, reprezintă o revenire inacceptabila la situația în care procurori cu grad de judecătorie vor putea, pe de o parte, să ancheteze și să trimită în judecată judecători și procurori cu grad de Înaltă Curte, iar, pe de alta parte, să îi urmărească penal inclusiv pentru soluțiile pronunțate, situație care face că independența justiției, astfel cum este consacrată de documente internaționale asumate de Romania, să ajungă o simplă noțiune, fară conținut”, transmit reprezentanții asociațiilor de magistrați.

”Înființarea Secției este o garanție pentru independența individuală a judecătorilor, asigurandu-se, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare. Ca atare, o astfel de garanție nu poate fi anulată decât dacă este înlocuită cu o garanție superioară, exigentă, pe care proiectul în discuţie nu o îndeplinește.

De altfel, în sensul arătat a propus și Comisia de la Veneția eventuala regândire a SIIJ, “cu acordarea unor garanții procedurale mai solide pentru judecătorii și procurorii investigați”, și, nicidecum, prin simpla eliminare a celor deja existente. Tot Comisia de la Veneția a subliniat că “adeziunea corpului profesional la modelul propus (de anchetare a magistraților, n.n.) este o precondiție esențială a eficacității acestuia”

AMR, UNJR și AJADO

”Modificarea componenței colegiilor de conducere ale instanțelor suprimă democrația în conducerea acestora”

Colegiile de conducere ale instanțelor au fost înființate prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, având următoarea compunere: “preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii inspectori şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor”.

Ulterior, legea a fost modificată, în vederea îndeplinirii reformelor cerute pentru aderarea României la Uniunea Europeană, acordându-se un rol primordial judecătorilor aleși de colegii lor, indiferent de ce funcție ocupau aceștia în instanță.

Însă, prin proiectul supus dezbaterii – susțin reprezentanții AMR, UNJR și AJADO -, Ministrul Justiției propune, practic, revenirea la forma inițială a legii, anterioară integrării României în UE, fapt ce constituie un regres absolut incredibil în materia participării democratice a judecătorilor la luarea deciziilor ce îi afectează în mod direct.

”Conform proiectului, colegiile de conducere vor fi constituite din “preşedintele, vicepredinţii sau, după caz, vicepreşedintele, preşedinţii de secţie şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor”, ceea ce înseamnă, în mod concret, că judecătorii aleși nu au o putere decizională reală.

Nu am exclus și nu excludem posibilitatea că din colegiul de conducere să facă parte vicepreședintele instanței sau președinții de secții, și nici nu am pretins că prezența acestora în colegiu ar constitui o diluare a capacității reale de decizie, care trebuie să fie în acord cu intersele legale și regulamentare ale instanței, precum și ale persoanelor ce o compun. Însă, nu am susținut și nu susținem prezenta acestora „automată” în colegiu, ci pe baza votului dat de adunarea generală”

AMR, UNJR și AJADO

”Nu exista independență reală fără autonomie financiară”

AMR, UNJR și AJADO susțin că ”perpetuarea subordonării bugetului instanțelor judecătorești față de Ministerul Justiției este inadmisibilă, fiindcă parchetele se bucură de independență din acest punct de vedere”.

Noul proiect, spun AMR, UNJR și AJADO, nu ar face altceva decât să mențină o situție absurdă.

”Menține situația absurdă în care procurorii, deși aflați, conform Constituției, sub autoritatea Ministrului Justiției, au independența bugetară, dar judecătorii, independenți potrivit Constituției, au bugetul administrat de Ministerul Justiției, ministrul justiției fiind ordonator principal de credite. Constituția prevede că justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțe, toate aceastea împreună compunând puterea judecătorească, putere distincta în stat. Cu toate acestea, doar Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator distinct de credite, în timp ce bugetele restului instanțelor țin de Ministerul Justiției, care este parte a puterii executive”.

”Alegerea membrilor CSM de către toți judecătorii, indiferent de gradul de jurisdicție, anulează importanța votului fiecărui judecător”

Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 judecători de la curțile de apel, 2 judecători de la tribunale și 2 judecători de la judecătorii.

Această compunere reflectă, susțin  AMR, UNJR și AJADO, atenția acordată de legiuitor unei componente echilibrate a Consiliului, apte să-i asigure capacitatea de a-și îndeplini rolul constituțional, prin reflectarea corectă a ierarhiei instanțelor, în acord cu principiile organizării judiciare, stabilite de Legea 304/2004, pe fundamentul dispozițiilor constituționale.

”Prin propunerile aduse de noul proiect, acest echilibru este distrus, în condițiile în care membrii CSM nu vor mai fi aleși pe grade de jurisdicție, ci vor fi votați de toți judecătorii. Astfel, există o disproporție vădită între numărul judecătorilor de la judecătorie și cel de la tribunale, curți de apel, și Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta descrescând, firește, spre vârful sistemului”, precizează AMR, UNJR și AJADO.

”Ca atare, într-o procedură precum cea propusă prin proiectul de modificare a Legii 317/2004, judecătorii de la nivelul primei instanțe vor avea mereu un rol decisiv în alegerea TUTUROR membrilor CSM, ceea ce este vădit inacceptabil pentru că transforma, practic, votul judecătorilor de la celelalte nivele ierarhice într-o formalitate fară efecte, subordonandu-l voinței judecătorilor de la primul nivel ierarhic, pentru întreaga componentă a Secției pentru Judecători a CSM”

AMR, UNJR și AJADO