10 concepte științifice care te vor face mai deștept

Pentru a ne ascuți simțul judecății și capacitatea de argumentare, trebuie să ne facem o idee despre ce înseamnă înclinațiile noastre cognitive și legile empirice ale universului, motiv pentru care o serie de oameni de știință din diverse domenii prezintă cele mai importante concepte stiințifice ale secolului nostru,  informează Business Insider.

1. Umilitate cognitivă. Decenii de cercetare în domeniul cognitiv arată că „mințile noastre sunt limitate și departe de a fi de natură nobilă. Cunoașterea acestor limite ne poate ajuta să gândim mai eficient. Probabil cea mai groaznică consecință este aceea că oamenii tind să-și amintească mai bine informațiile care coincid cu părerile lor.”

2. Încărcare cognitivă. Creierul uman nu poate „absorbi” foarte multă informație deodată. Când este vorba despre o supraîncărcare informativă, tindem să ne fie distrasă atenția mult mai rapid și să nu reținem ceea ce învățăm.

METEO A apărut prima prognoză meteo pentru primăvara anului 2026. Cum va fi vremea în România în lunile martie, aprilie și mai, potrivit meteorologilor EaseWeather

07:45

ACTUALITATE 15 Decembrie, calendarul zilei: Don Johnson împlinește 76 de ani. Moare Nicolae Manea

07:15

„O memorie activă este ceea ce oamenii de știință numesc stocarea informației pe termen scurt, locul unde reținem conținutul conștiinței noastre în orice moment-toate impresiile și gândurile care ne vin în minte în decursul unei zile”, adaugă sursa citată.

3. Satisfacție constrânsă. Când ne sunt prezentate prea multe opțiuni- indiferent cât de frumoase sau benefice- putem fi copleșiți și paralizați din cauza nehotărârii. De aceea constrângerile sau orice fel de limite reprezintă o măsură pozitivă, ce poate duce la găsirea unor soluții în acest sens.

4. Principiul Copernican

Principiul Copernican, sau al mediocrității, subliniază ideea că oamenii nu sunt speciali și că universul reprezintă ceva mult mai mare, în care noi deținem un rol relativ insignifiant.

5. Erori cumulative

Atunci când informația călătorește prin canale multiple, este foarte ușor ca unele elemente ale mesajului să fie distorsionate.

Efectul răspândirii unor informații greșite este reprezentat de „erorile cumulative”. Deoarece trăim într-o lume în care informația poate traversa lumea în nanosecunde, acest concept nu a constituit niciodată un pericol mai mare.

6. Teoria eficacității

„Teoria eficității reprezintă una dintre cele mai importante noțiuni atât din cadrul științei, cât și din afara ei. Ideea constă în determinarea a ceea ce poți măsura și decide cu certitudine, prin intermediul preciziei și acurateții oferite de uneltele de măsurare, și găsirea unei teorii potrivite acelor cantități măsurabile”, a precizat fizicianul Lisa Randall de la Universitatea Harvard.

7. Efectele externe. Cu toții ne afectăm unii pe alții, în special într-o lume interconectată. Acestea sunt reprezentate de efectele pozitive și negative ale acestor interacțiuni, deoarece acțiunile desfășurate într-un loc pot influența persoane de la celălalt capăt al lumii.

8. Frica de necunoscut. Atașamentul nostru față de ceea ce este familiar ne împiedică să ne asumăm riscuri, lăsând fricile iraționale să stea în calea unui progres real.

9. Niveluri ascunse. Acestea reprezintă gradele de înțelegere ce există între realitatea externă și percepția noastră despre lume. Cu cât aceste sisteme devin mai interconectate, se dezvoltă obiceiuri care nu se uită prea ușor, precum mersul pe bicicletă.

10. Inconștiență rațională. Freud a fost cel care a inspirat ideea unui subconștient irațional, dar majoritatea oamenilor de știință din zilele noastre dispută această idee, fiind de acord cu limitarea conștientului și inconștientului, insistând că oamenii trebuie să opereze pe ambele niveluri.

Cercetătorii care au ajuns la aceste concluzii au adunat o serie de 200 de eseuri, incluse într-o compilație intitulată „This Will Make You Smarter: New Scientific Concepts To Improve Your Thinking„/”Asta te va face mai deștept: noi concepte științifice pentru a-ți îmbunătăți gândirea”.

(Maria Neagu)