100 de ani de Bauhaus. Turismul german a sărbătorit cu vizitatori ROMÂNI

Germanii insistă asupra țării ca destinație culturală pentru europeni, unul dintre argumente fiind că peste o treime dintre reprezentațiile de operă din lume sunt produse aici.

Aniversarea școlii de artă Bauhaus s-a transformat astfel într-o temă ideală pentru promovarea turistică. Nu mai puțin de trei expoziții își propun să prezinte într-un mod accesibil arhitectura și principiile școlii de artă pentru un public larg, iar ciclul expozițional începe pe 6 aprilie, la Weimar, în noul muzeu care a încorporat fundația Bauhaus, continuă la Berlin, pe 6 septembrie, și la Dessau, unde se deschide, de asemenea, o nouă instituție dedicată mișcării artistice, pe 8 septembrie.

În ultimii zece ani, numărul nopților petrecute de români în Germania a crescut cu 205%, a menționat, marți, Cristian Sallai, directorul Oficiului regional pentru România, Bulgaria, Croația, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina al DZT.

ACTUALITATE Cu cât se vinde hectarul de pământ în România. În ce zone se află cel mai ieftin și cel mai scump teren arabil

15:03

HOROSCOP Horoscop 24 decembrie 2024. LEII sunt recunoscători

15:00

Numărul nopților petrecute de turiștii români în Germania a înregistrat o creștere cu 8,2% în 2018. Cele 1.132.020 de nopți petrecute de români în Germania în 2018 a depășit milionul ]nregistrat ]n 2017.

Pe regiuni, românii au preferat mai ales Bavaria, cu 38% dintre opțiuni, Baden-Wurttemberg, cu 16,4% și Renania de Nord-Westfalia, cu 13% din opțiuni, arată cifrele puse la dispoziție, marți, într-o conferință de presă susținută la Muzeul de Artă Recentă din București, de Organizația Germană pentru Turism (DZT).

„Avem centenarul curentului Bauhaus, care unește țările noastre într-un fel foarte special (…) Câteodată e vorba despre un monument sau o clădire. Câteodată acela este punctul prin care poți vinde o destinație. Bauhaus este un exemplu ideal. Este un concept care merge dincolo de contextul său, pentru că a marcat designul modern și arta din toată lumea. Cred că sunt puține locuri în lume cu o marcă mai clar definită a mișcării Bauhaus decât Bucureștiul”, a spus, în conferință, ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, care a enumerat numele unor arhitecți români, ca Henriette Delavrancea Gibory și Horia Creangă, care au formulat modernismul în România.

Bauhaus se referă uneori la Staatliches Bauhaus, o școală de artă, design și arhitectură, dar mai ales la un curent artistic extrem de influent în arhitectura, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul și decorările interioare ale secolului al XX-lea. Ambele își au originea la Weimar, unde arhitectul Walter Gropius a inițiat, în 1919, o abordare funcțională și practică pentru construcțiilor arhitecturale, ca și pentru designul artefactelor destinate producției de masă. Din 1925, la Dessau a fost ridicată clădirea care poartă numele mișcării, aici fiind inițiate, în 1927, și primele cursuri de arhitectură ale mișcării, iar, din 1932, timp de un an, școala s-a mutat la Berlin. În 1933, școala, cu idei esențial de stânga și manifestări reprezentative pentru concepțiile moderniste, a fost închisă de regimul nazist.

Printre artiștii apropiați de mișcarea Bauhaus se numără Wassily Kandinsky, Paul Klee și Piet Mondrian. Mișcarea a avut un impact major asupra curentelor din arta și arhitectura vestică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, astfel că, în 2003, orașul Tel Aviv din Israel a fost listat în patrimoniul UNESCO tocmai datorită celor aproximativ 4.000 de clădiri construite de arhitecți care s-au refugiat în Palestina după ce naziștii au intensificat presiunile la adresa membrilor școlii Bauhaus.

Foto: Hepta