130 de ani de la nașterea lui Charlie Chaplin. A fost lansat un album care îl celebrează pe marele actor

Albumul prezintă creații muzicale ale lui Charlie Chaplin, în aranjament special pentru vioară și pian, și a fost lansat marți, când s-au împlinit 130 de ani de la nașterea cineastului.

Pe parcursul a peste trei ani, Quint, care a colaborat la acest album cu aranjorii Charles Coleman și Leon Gurvitch, a studiat arhiva de piese și coloane sonore compuse de Chaplin pentru a selecta cele mai bune fragmente potrivite pentru vioară și pian. Pe acest album apare pianista Marta Aznavoorian.

Mai puțină lume știe că Chaplin, un celebru actor, a compus aproape toate cântecele de pe coloana sonoră a filmelor în care a jucat.

Printre compozițiile care apar pe acest album se numără „Terry”s Theme” din „Limelight” (1952), „Smile” din „Modern Times” (1936) și „Falling Star” din „The Great Dictator” (1940), compusă împreună cu Meredith Willson, care a mai creat „The Music Man”.

De asemenea, pe album se găsește piesa „The Kid Fantasy” din „The Kid”, un film mut din 1921, scris, regizat și produs de Chaplin, care a și jucat în el rolul principal. În anul în care a fost lansat, a fost al doilea cel mai de succes film, din punct de vedere al încasărilor. A fost înclus în Arhiva Națională de Filme a SUA în 2011.

Un artist complet, producător, regizor, scenarist, muzician, actor

Charles (Charlie) Spencer Chaplin s-a născut pe 16 aprilie 1889 la Londra. Este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. Printre cele mai renumite filme ale sale se numără „City Lights/ Luminile orașului”, „Modern Times/ Timpuri noi” și „The Great Dictator/ Dictatorul”.

Părinții lui Chaplin erau animatori – tatăl său era solist și actor, iar mama lui era cântăreață și actriță. Aceștia au divorțat înainte ca Charles să împlinească trei ani. Recensământul din anul 1891 arată că mama sa, actrița Hannah Hill, trăia cu Charles și fratele său vitreg, Sydney, pe Barlow Street, Walworth, Marea Britanie. Bunica sa din partea mamei era pe jumătate țigancă, lucru de care era extrem de mândră. Tatăl lui Chaplin, Charles Chaplin Sr., era alcoolic și nu a prea avut contact cu fiul său. Tatăl său a murit din cauza dependenței de alcool când Charlie avea 12 ani, în anul 1901. Conform recensământului din acel an, Charlie locuia împreună cu o organizație de artiști numită The Eight Lancashire Lads, condusă de John William Jackson, fiul unuia dintre fondatori. Mama lui Chaplin a murit în anul 1928, în Hollywood, la șapte ani după ce a fost adusă în America de copiii ei. Charlie și Sydney nu știau pe atunci că au un frate vitreg din partea mamei lor. Fratele, Wheeler Dryden, a fost crescut separat de tatăl său, dar apoi s-a reunit cu restul familiei și a lucrat pentru Chaplin la studioul său din Hollywood.

Filmul „Making a Living” (1914) a marcat debutul în cinematografie al lui Charlie Chaplin. Primele pelicule ale lui Chaplin au fost făcute pentru studiourile Keystone ale lui Mark Sennett, unde și-a dezvoltat personajul Vagabondul și a învățat foarte repede arta de a face filme. Publicul l-a văzut pe Vagabond când Chaplin avea 24 de ani, în cel de-al doilea film al carierei sale, lansat pe data de 7 februarie 1914 – „Kiad Auto Races at Venice/ Puștiul face curse de mașini în Veneția”.

Cu toate acestea, el a inventat costumul de vagabond pentru un film realizat cu câteva zile înainte, dar lansat mai târziu, pe data de 9 februarie 1914, „Mabel’s strange Predicament”. Principalul personaj al lui Chaplin a fost Vagabondul (cunoscut ca Charlot în Franța și țările francofone, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, România și Turcia, Carlitos în Brazilia și Argentina și Vagabond în Germania).

În anul 1915, Chaplin a semnat un contract mult mai favorabil cu studiourile Essanay, unde și-a îmbunătățit în continuare talentele artistice, adăugând noi niveluri și adâncimi stilului Keystone. Majoritatea filmelor de la Essanay au fost mai ambițioase, având o lungime dublă față de cele de la Keystone. Chaplin și-a fondat propria companie, în care se regăseau Edna Purviance și comicii Leo White și Bud Jamison.

În anul 1919, Chaplin a fost cofondator al companiei de distribuție United Artists, împreună cu Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W.Griffith, care voiau să scape de puterea în creștere a distribuitorilor din sistemul studiourilor din Hollywood. Această mișcare, împreună cu controlul total al producțiilor, datorată studioului său, au asigurat independența lui Chaplin ca producător de film. A făcut parte din United Artists până în anii 1950.

Toate filmele sale produse prin această companie începeau cu o dramă, în care Chaplin avea doar un rol superficial. Niște exemple pot fi „A Woman of Paris” (1923), care a fost urmat de clasicele „Goana după aur/ The Gold Rush” (1925) și „The Circus” (1928).

După ce au apărut filmele cu sunet, Chaplin a făcut filmul „City Lights” (1931), precum și „Modern Times” (1936) înainte să treacă la sunet. Acestea era filme mute, la care a adăugat propria muzică și efectele sonore. „City Lights” a fost filmul în care a combinat cel mai bine comedia cu sentimentalismul. Despre ultima secvență, criticul James Agee a scris în revista Life în anul 1949 că este „cel mai bine jucată scenă care a fost văzută într-un film”.

Filmele cu dialog ale lui Chaplin pe care le-a făcut la Hollywood sunt „The Great Dictator” (1940), „Monsieur Verdouse” (1947) și „Limelight” (1952).

Un artist complet, producător, regizor, scenarist, muzician, actor, Charlie Chaplin, Cavaler al Imperiului Britanic din 1975, a fost votat într-un sondaj realizat în 1995 drept „cel mai mare actor din istoria filmului”. Oamenii din industrie spuneau despre el că este „doar cel mai mare artist care a trăit și va trăi vreodată”. A primit trei premii ale Academiei de film americane, două onorifice, în 1929 și 1972 (la ceremonie, artistul a primit cele mai lungi ovații din istoria Academiei, timp de cinci minute), și unul pentru cea mai bună coloană sonoră, în 1973.

Sănătatea robustă a lui Chaplin a început încet să se deterioreze spre sfârșitul anilor ’60, după terminarea ultimului său film, „A Countess from Hong Kong”, și mai rapid după ce a primit Oscar în anul 1972. În 1977 avea deja dificultăți în comunicare și se deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile. Chaplin a decedat în somn, în ziua de Crăciun în 1977.

Chaplin a fost înhumat în cimitirul Corsier-Sur-Vevey, Vaud, Elveția. Pe data de 1 martie 1978, cadavrul său a fost furat de un grup mic de mecanici elvețieni, cu scopul de a cere o răscumpărare de la familia lui Chaplin. Planul lor a eșuat. Aceștia au fost prinși , iar cadavrul a fost recuperat după 11 săptămâni, de lângă lacul Geneva. Corpul său a fost reînhumat la adâncimea de 1,8 metri sub un strat de beton, pentru a preveni alte incidente.

Persecutarea lui Chaplin în SUA pentru preferințele sexuale

Încă de la prima sa dragoste, Hetty Kelly, care avea 15 ani atunci când Chaplin avea 19, celebrul actor și regizor nu a încetat să fie atras de adolescente, lucru care i-a cauzat o serie de probleme judiciare.

Cea mai celebră întâmplare legată de viața personală a lui Chaplin este divorțul acestuia de Lita Grey, pe care o lăsase însărcinată când aceasta abia împlinise 16 ani. La momentul respectiv, în 1927, întreaga avere și toate bunurile regizorului au fost blocate, dezvăluirile privind sexualitatea sa „deviantă” multiplicându-se la tribunal. Presa de scandal din SUA l-a asaltat și autoritățile încercau să îi facă probleme din considerente fiscale.

În cele din urmă, Charlie Chaplin i-a oferit Litei Grey aproape un milion de dolari, plătind aceeași sumă și pentru cheltuielile de judecată.

Sătul de atitudinea americană, omul de cinema a plecat din Statele Unite în 1952 și s-a refugiat în Elveția. El nu a revenit în Statele Unite decât în 1972, când a primit un Oscar.

De-a lungul vieții, Charlie Chaplin a fost căsătorit de patru ori și a avut în total 11 copii. La vârsta de 54 de ani, Chaplin s-a căsătorit cu tânăra în vârstă de 18 ani Oona O’Neill, fiica dramaturgului american Eugene O’Neill. Au rămas căsătoriți până la moartea cineastului și au avut 8 copii.