Istoricul numărului Pi
Matematicianul galez William Jones, născut în Anglesey, a fost primul savant care a propus simbolul Ï€ pentru numărul Pi, în anul 1706.
William Jones nu a fost primul matematician care a înțeles faptul că raportul dintre circumferința cercului și diametrul său reprezintă un număr care sfidează calculele facile, dar a fost primul care a propus ca acest raport să fie denumit cu ajutorul simbolului Ï€, sugerându-l într-o carte, ca un fel de abreviere pentru cuvântul „perimetru”.
Cercul reprezintă cea mai elementară formă bidimensională care poate fi desenată. El poate fi trasat cu un compas sau cu ajutorul unui creion atașat de o sfoară, executând o mișcare circulară.
Fascinația savanților pentru numărul Pi provine din faptul că raportul dintre cele mai simple cantități măsurabile ale cercului – circumferința și diametrul – produc un număr complicat: expansiunea sa de după virgulă continuă la infinit, generând o secvență de zecimale care nu se repetă și nu formează niciun tipar.
Contrastul dintre simplitatea definiției sale și complexitatea rezultatelor sale a făcut ca numărul Pi să devină un veritabil simbol cultural. Pi a devenit o metaforă pentru misterele matematicii, fiind „glorificat” în multe feluri, inclusiv printr-un cântec interpretat de Kate Bush, un film regizat de Darren Aronofsky și un parfum lansat de casa Givenchy.
Ziua Mondială a numărului Pi și ziua de naștere a lui Albert Einstein
Primele tentative de celebrare ale Zilei Mondiale a numărului Pi au apărut în 1988, la Muzeul de științe Exploratorium din San Francisco, Statele Unite ale Americii. Atunci, savantul american Larry Shaw a decis că numărul Pi trebuie să fie celebrat. Ideea a venit inițial ca o glumă, de vreme ce data de 14 martie scrisă în format american era identică cu primele trei cifre ale numărului, 3,14. Ea fost însă adoptată ulterior în școlile americane ca un mecanism menit să îi îndrepte pe copii spre proiecte dedicate matematicii și științei.
Data nașterii lui Albert Einstein este 14 martie 1879. Dacă aceasta este scrisă în formatul lună/ zi, ea va apărea ca numărul Pi.
Cum au fost stabilite sărbătorile
Recunoașterea Zilei numărului Pi pe plan oficial a avut loc în urmă cu zece ani. Conform site-ului cnet.com, pe 12 martie 2009, Camera Reprezentanților (camera inferioară a Congresului Statelor Unite ale Americii) a decis ca Ziua numărului Pi să devină sărbătoare oficială. Măsura a fost susținută de numeroase instituții axate pe tehnologie și inginerie, printre care Asociația pentru Tehnologie Competitivă, Societatea de Chimie Americană, Organizația de Industrie a Biotehnologiei, Institutul Inginerilor Electrotehniști și Electroniști și asociația de schimb de tehnologie TechAmerica. De altfel, acestea au și trimis o scrisoare de mulțumire lui Bart Gordon, președinte al Comitetului pentru Știință, Spațiu și Tehnologie între anii 2007 și 2011.
Savantul de origine germană Albert Einstein nu a fost adeptul sărbătoririi propriei zile de naștere. De altfel, el a și declarat pentru publicația Life că vedea aceste tipuri de celebrări ca fiind „pentru copii”. Însă, la cea de-a 74-a sa aniversare, în 1953, a făcut o excepție.
Conform time.com, Universitatea Yeshiva din New York a stat la baza sărbătoririi. Acesta a cerut să se construiască o școală medicală în numele lui, dorind să strângă fonduri prin intermediul unui eveniment caritabil. Deși lui Einstein nu i-a plăcut prea mult ideea, fiindcă era un eveniment dedicat propriei persoane, el a decis până la urmă să ia parte la prânzul organizat în scopuri caritabile. Acolo, el s-a afișat în stilul caracteristic, îmbrăcat într-un pulover larg și costum gri, dar în timiditatea care l-a caracterizat pe tot parcursul vieții, scria publicația Life. El nu a observat că tortul menit să-l celebreze avea cifrele 3 și 14 menționate pe el, dar a pus în schimb ochii pe o friptură, la vederea căreia a exclamat „Asta este pentru lei”.
Evenimentul a fost un adevărat succes, în urma lui fiind strânsă suma de 3,5 milioane de dolari pentru instituție, denumită în prezent Colegiul de Medicină Albert Einstein.
Cu toate acestea, Einstein nu a ezitat să se declare fericit că prânzul s-a încheiat.
Cum se sărbătoresc cele două evenimente
Muzeul în cadrul căruia s-a născut Ziua Mondială a numărului Pi recomandă celebrarea prin consumul de plăcintă. Cuvântul „plăcintă” se traduce în limba engleză ca „pie”, care are o pronunție similară cu cea a numărului Pi.
De asemenea, Exploratorium oferă posibilitatea de a vizita muzeul în limita capacității, pentru a participa la activități interactive și expoziții dedicate sărbătorii. Lista acțiunilor poate fi găsită pe site-ul exploratorium.edu.
La începutul acestei luni, sărbătorirea a 140 de ani de la nașterea lui Albert Einstein a fost prefațată de Universitatea Ebraică din Tel Aviv, care a prezentat o serie de 110 documente inedite aparținând savantului. Potrivit Deutsche Presse-Agentur (DPA), trei dintre aceste documente, scrisori datate 1916, se referă la ideea lui Einstein legată de absorbția și emisia de lumină în cazul atomilor, arată un comunicat al universității. Ideea a stat la baza tehnologiei laser. Între noile documente se mai regăsesc și scrisori care prezentau perspectiva acestuia asupra climatului politic din Europa acelor ani, ca evreu care a crescut în Germania.
Savantul a lăsat toate scrierile sale personale și științifice Universității Ebraice din Tel Aviv, până în prezent, arhiva depășind un număr de 80.000 de documente, de la manuscrise și corespondență până la fotografii și materiale legate de activitatea sa publică. Noul lot de manuscrise a fost achiziționat pentru arhivă de Fundația familiei Crown-Goodman din Chicago, de la un colecționar privat din Chapel Hill, Carolina de Nord.
Albert Einstein, care a murit în 1955, a publicat, în 1905, teoria relativității restrânse, completată, în 1915, cu teoria relativității generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetinește în funcție de viteza de deplasare a unui obiect în spațiu, relativ la poziția unui alt obiect. Teoria relativității a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului și a spațiului. Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.
Foto: Hepta