5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm

De multe ori, la primele discuții cu pacienții, geneticienii se văd nevoiți nu doar să explice anumite noțiuni de genetică precum „ADN”, „mutație”, „gene dominante sau recesive”, ci și să anuleze câteva prejudecăți.

 

Iată care sunt unele dintre ele, des întâlnite de experți.

 

1. Dacă mama, bunica sau sora a avut cancer de sân sigur mă voi îmbolnăvi și eu. Cancerul se moștenește 100%

 

Fals! Studiile au arătat că persoanele care au avut cazuri de cancer în familie pot avea o predispoziție genetică, fără ca aceasta să însemne că vor dezvolta și ele cu certitudine tipul de cancer respectiv. Doar între 5 și 10 % dintre cazurile de cancer apărute sunt moștenite.

 

2. Dacă nu există antecedente în familie, cu siguranță nu mă voi îmbolnăvi nici eu

 

Fals! Sunt cunoscute cazurile când, spre exemplu, fără a avea antecedente în familie, din părinți sănătoși s-au născut copii cu fibroză chistică. Acest lucru a fost posibil pentru că, fără ca ei să știe, atât mama, cât și tatăl erau purtători ai genei respective. Gena a rămas recesivă (adică fără a declanșa boala), până când, întâlnindu-se și la mamă și la tată, gena a devenit dominantă. Așa se explică de ce, în familiile regale, acolo unde erau încurajate căsătoriile între rude de sânge, se perpetuau boli genetice, precum hemofilia.

 

3. Mutațiile genetice sunt întotdeauna periculoase

 

Fals! Deși este adevărat că mutațiile generate de viruși sau infecții sunt periculoase pentru organism, există și mutații genetice care au consecințe pozitive. Aceasta este explicația pentru care există categorii de oameni ce par a fi rezistenți la anumite boli sau au imunitate la diverși agenți patogeni. Astfel de persoane norocoase ajung să fie de un real folos medicilor în efortul lor de a descoperi vaccinuri pentru diverse afecțiuni.