„Migdalele pot fi dulci sau amărui, în funcție de specia de unde provin. Ele fac parte din grupa mare de fructe oleaginoase, cu coaja tare și miez uleios, alături de nuci, alune, caju, fistic, macadamia etc. Migdalele reprezintă o sursă de proteine vegetale de calitate superioară, ce participă la alcătuirea unei diete echilibrate din punct de vedere proteic pentru persoanele ovo-lacto-vegetariene sau vegane”, precizează medicul Lumința Florea de la clinica Pro Vita pentru Gândul.
1. Prin uleiurile conținute în mijlocul sâmburilor, migdalele aduc în alimentație un aport de vitamine liposolubile vegetale, mai precis vitamina E, utilă în păstrarea unui bun metabolism al pielii, unghiilor și părului, ce are și un puternic efect antioxidant.
2. Sunt o sursă de calciu, magneziu și potasiu, intervenind astfel în buna desfășurare și reglare a tuturor metabolismelor celulare.
3. Prin aportul de fibre contribuie la menținerea digestiei și a tranzitului intestinal – efect anti constipație (efectul apare doar la o hidratare de peste 2 l apă/ zi).
4. Consumul în mod regulat de migdale conferă o serie de beneficii sănătății, printre care reducerea riscului de boli cardio-vasculare și menținerea nivelului colesterolului (fibrele scad absorbția grăsimilor din alimentație).
5. Efectul migdalelor este cunoscut și în managementul greutății corporale, unde s-a constatat că fibrele din migdale conferă senzația de sațietate (saturare rapidă) și blochează (parțial) absorbția grăsimilor alimentare. Atenție mare la porție, recomandate sunt 1-2 porții a câte 25-30 g/ porția de migdale/ în total pe zi. Consumate în cantitate mare pot avea ca efect creșterea rapidă în greutate (aportul caloric al migdalelor este unul mare, aproximativ 450-500 kcal/ 100 g de migdale).
6. Sub formă de lapte de migdale sau unt de migdale intră în compoziția preparatelor dermatocosmetice (prin vitamina E conținută).