A fost descoperită identitatea sculptorului care a realizat „Gioconda Egiptului Antic”

Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust al reginei egiptene Nefertiti, în prezent expus la Neues Museum din Berlin, este supranumit „Gioconda Egiptului Antic”, informează lefigaro.fr.

Această sculptură în trei dimensiuni, realizată în calcar stucat și pictat, aparține unui gen artistic care nu exista aproape deloc în acea perioadă antică, în urmă cu circa 3.400 de ani. Experții consideră că bustul reprezintă rodul unui miracol și al geniului pe care l-a avut creatorul său misterios. Egiptologul german Ludwig Borchardt a descoperit în 1912 atelierul unde lucra acel sculptor antic, în situl arheologic Amarna, capitala construită de faraonul Akhenaton. Potrivit savantului german, care s-a bazat pe un document indirect, autorul bustului a fost sculptorul Tutmes. Această teorie a avut nevoie însă de un secol pentru a fi confirmată.

Pentru a celebra centenarul descoperii bustului, Neues Museum din Berlin găzduiește începând din 12 decembrie și până pe 13 aprilie, o expoziție grandioasă, organizată în jurul bustului lui Nefertiti. Expoziția este organizată în ciuda disputelor aprinse și persistente dintre Berlin și Cairo, care revendică dreptul de proprietate asupra operei. O nouă teză susținută de expertul francez Alain Zivie are însă toate șansele să surprindă ambele tabere, dar și pe numeroșii pasionați de civilizațiile faraonice. Alain Zivie, cercetător la CNRS și directorul misiunii arheologice din Saqqarah, a descoperit și cercetat mormântul pictorului și sculptorului Tutmes, al cărui nume apare în documentul din Amarna, și consideră că acesta este adevăratul creator al bustului reginei Nefertiti.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Cercetătorii francezi au descoperit mormântul subteran al artistului antic pe 24 noiembrie 1996. Acesta este învecinat cu un alt mormânt, care a monopolizat inițial atenția arheologilor, întrucât s-a dovedit a fi locul în care a fost înmormântată fiica cea mare a faraonului Akhenaton cu Nefertiti, sora vitregă a lui Tutankhamon, pe care l-a precedat pe tron, fie ca regentă, fie ca regină consoartă. După ce au analizat mormântul acesteia, cercetătorii francezi au cercetat în amănunt și mormântul artistului Tutmes. „Deși se află într-o stare proastă de conservare, din cauza numeroaselor infiltrări de apă, mormântul arată că acest personaj era un artist foarte apreciat”, a declarat Alain Zivie.

„A trăit la curtea regală, așa cum indică apropierea mormântului său de cel al prințesei Meritaton. Era bogat, fapt dovedit de desenele cu coliere și brățări din aur pe care le avea. Se afla la conducerea unui puternic atelier familial, după cum se constată în desenele care îl reprezintă alături de copiii lui. Cu toții munceau la decorarea mormintelor importante din Valea Regilor”, a adăugat expertul francez.

Fapt excepțional, Tutmes a pictat și gravat el însuși o mare parte din mormântul său. Fapt și mai uimitor, s-a pictat pe sine. Portretul său, realizat în picioare, în care Tutmes apare ținând în mână o paletă cu peste 20 de culori, poate fi considerat drept cel mai vechi autoportret din istorie. În ultimul set de fresce și gravuri murale, el a pictat și un sarcofag dublu, acesta putând fi considerat un semn al dragostei pentru soția sa. Desenul, în care sunt reprezentate două capete, este pictat din față, nu din profil.

Alain Zivie consideră că aceasta este o primă tentativă de reprezentare în trei dimensiuni. „Tutmes a reușit acest lucru mai târziu, prin bustul lui Nefertiti”, a spus cercetătorul francez. Hieroglifele care descriu titlul pe care îl deținea Tutmes vorbesc despre acesta ca fiind „directorul scribilor de contururi”, deși aceștia erau înainte de toate pictori. Cei mai talentați dintre ei puteau să devină gravori, modelatori sau chiar sculptori, așa cum a făcut-o mult mai târziu Michelangelo. „Tutmes din Saqqarah era un artist «care făcea să trăiască» sau «să retrăiască» monumentele și este persoana menționată în documentul din Amarna. Acest maestru-pictor avea rolul de a picta camerele, după ce acestea erau construite, eventual modelate chiar de el. Prin acest act final, el dădea viață operei sale”, a precizat Alain Zivie.

Câțiva experți au avut obiecții față de această teorie, considerând că Saqqarah, principalul cimitir din Memphis, aflat la o distanță de 35 de kilometri de Cairo, se găsește destul de departe de atelierul din Amarna. Distanța dintre cele două situri arheologice este de 350 de kilometri. „Cum ai putea să crezi însă că artiștii care aveau o astfel de notorietate nu călătoreau?”, se întreabă cercetătorul francez. „Tutmes a însoțit familia regală în noua reședință regală din Amarna și chiar dincolo de ea, întrucât mormântul prințesei Meritaton se află chiar lângă mormântul său”.

Cel puțin un element material confirmă legătura dintre mormântul artistului egiptean și bustul reginei Nefertiti: analizele preliminare ale materialelor folosite de Tutmes în mormântul său au fost realizate de Philippe Walter, chimist la CNRS. Ele au evidențiat o asemănare foarte mare cu tehnicile utilizate în timpul procedurii de pictare a bustului reginei Nefertiti.