A renunțat la România și a plecat să trăiască în cea mai fericită țară din lume: „MOR DE CIUDĂ că nu pot munci acasă”
„După ani petrecuți în jurul lumii, lucrând și vizitând SUA, Mexic, Jamaica, Spania, Olanda, Irlanda, Singapore, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Italia, aveam o dorință nebună să mă întorc în țară, să lucrez pentru o companie locală, să creștem împreună și să facem ceva cu și pentru români. Am găsit un sistem neschimbat. Greu de digerat. Clasa politică mă dezgustă.” Mărturia lui Florian Ioniță, în prezent SAP P3M Project Manager la Maersk, în Danemarca, este reprezentativă pentru cei mai mulți tineri profesioniști români care aleg să părăsească România.
Povestea lui Florian Ioniță (pe care o vom prezenta ca atare) începe în anul 2006, când, după trei ani de lucru în Centrala Nucleară de la Cernavodă (în timpul facultății a început să lucreze pentru a se echilibra financiar și a început ca turnover technician, lucrând pe documentație tehnică, iar în ultimele șase luni acolo a coordonat o echipă de 26 de persoane care a executat o lucrare de construcție), a ieșit într-o seară la o bere cu șeful său, Ian Horne, un canadian: „Era iarnă, frig și întuneric, dar a fost o seară care mi-a marcat viața.
După ce a aflat povestea mea de până atunci și a văzut determinarea mea de a lucra fără să-mi termin studiile 12 h/zi, dar mai ales știindu-mă foarte bine, mi-a spus: «Să faci orice sacrificiu să-ți termini facultatea și să fii inginer. Fără studii, cât mai multe și cât mai înalte, anii ce vor urma vor fi cumpliți. Apoi, trebuie să mergi cel puțin 5 ani în jurul lumii să lucrezi, să înveți 2-3 companii mari și să știi cel puțin 2-3 limbi internaționale, urmând ca singur să decizi când vrei să te întorci în România să crești împreună cu o companie locală»”.