Academia Română: Soluția de a aloca Muzeului Holocaustului o parte din parcul Antipa, inadecvată, păguboasă

„Academia Română consideră că edificarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului este un act cultural și istoric pe deplin justificat și reprezintă o datorie morală față de tragedia trăită de milioane de oameni în contextul celei mai mari conflagrații a secolului XX și un gest necesar de conservare a memoriei holocaustului. Academia Română susține înființarea acestui muzeu, care merită cu îndreptățire un spațiu adecvat și o amplasare conformă cu menirea sa”, se arată în acest document.

Pe de altă parte, Academia Română consideră inadecvată și păguboasă soluția de a aloca aproape jumătate din parcul Muzeului Antipa pentru edificarea Muzeului Holocaustului. „În același timp, apreciem că soluția propusă de a solicita, oficial, Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să cedeze o suprafață de 5.300 mp din proprietatea pe care o deține în Șoseaua Kiseleff nr. 1, cu scopul construirii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, este complet inadecvată și păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi și apreciate muzee din România”, se mai arată în document.

„Fondat în 1834, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a devenit, de-a lungul celor peste 170 de ani de funcționare neîntreruptă, deținător al unor colecții deosebit de valoroase, de ample dimensiuni, rod al pasiunii, priceperii și muncii depuse de generații de cercetători și specialiști. Între ei s-a aflat, desigur, cel care a dat numele acestui prestigios muzeu, academicianul Grigore Antipa, personalitate științifică de anvergură europeană, implicat deopotrivă în arta și știința expunerii muzeale. Opera sa a fost dusă mai departe cu consecvență de sute de specialiști care au păstrat permanent muzeul în acord cu principiile moderne de prezentare și expunere, situându-se nu o dată în avangarda europeană. Solicitarea recentă de a ceda terenul de care dispune actualmente Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» nu face altceva decât să compromită o veche și îndelungă aspirație a acestei instituții, aceea de a-și extinde spațiile de expunere și de depozitare, o nevoie resimțită încă de la înființare, reiterată administrativ prin demersurile făcute de însuși Grigore Antipa, în anii 1911, 1941, apoi în 1958 și 1998, când a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru extinderea muzeului”, spun reprezentanții Academiei Române.

Academia Română apreciază că este necesară găsirea unei soluții raționale și eficiente pentru înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, în urma unei analize atente, astfel încât să nu fie afectate interesele niciunei alte instituții și să nu genereze false conflicte.

„Suntem convinși că factorii administrativi și decizionali vor identifica modalitățile optime de a răspunde nevoilor de funcționare ale celor două instituții care, prin activitatea și patrimoniul lor, fac cinste culturii, științei și istoriei României”, potrivit aceleiași surse.

La sfârșitul săptămânii trecute, peste 50 de personalități de prim rang din zona academică și reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale din domeniul protecției mediului și conservării biodiversității au adresat o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă și ministrului Culturii, Valer-Daniel Breaz, în care își exprimă susținerea pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, dar și afirmă necesitatea de a păstra intactă suprafața de teren ce aparține instituției, acest lucru fiind garantul existenței și dezvoltării sale și unica posibilitate de extindere, potrivit documentului remis și MEDIAFAX. Demersul a fost inițiat de dr. Cristian Lascu, cercetător speolog, în contextul discuțiilor din spațiul public privind o posibilă înstrăinare a unei suprafețe de 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului Antipa în vederea realizării unei alte construcții, respectiv a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Muzeul „Grigore Antipa” din București a primit, pe 21 iunie, din partea autorității finanțatoare, Ministerul Culturii și Identității Naționale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătrați din parcul instituției în vederea realizării unei alte construcții.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituției, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat și pe care nu o dorește, potrivit unui comunicat remis, pe 27 iunie, MEDIAFAX.

Conducerea muzeului a înaintat, tot pe 27 iunie, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care își manifestă opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției.

Într-un răspuns al Ministerului Culturii la solicitarea MEDIAFAX, primit pe 4 iulie, se arată că „potrivit inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin H.G. 1705/2006, terenul solicitat se află în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa». De asemenea, potrivit extrasului de carte funciară, proprietar este Statul Român, prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, iar administrator este Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”.

Întrebați de MEDIAFAX cât cântăresc în această situație argumentația și refuzul Muzeului Antipa de a renunța terenul vizat, reprezentanții MCIN au transmis că „Muzeul, în calitate de administrator, trebuie să își exprime consimțământul pentru înstrăinarea suprafeței de teren în cauză”.

Reprezentanții ministerului mai spun: „În ceea ce privește posibilitatea construirii unui nou muzeu lângă Muzeul «Grigore Antipa», este prematur să ne pronunțăm în acest sens, întrucât sunt necesare o serie de studii tehnice de specialitate pentru a evalua încadrarea în zonă a unei asemenea construcții”.

De cealaltă parte, Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat, pe 28 iunie, pentru MEDIAFAX că terenul pe care se află Muzeul Antipa din București este proprietatea statului, dat în folosință gratuită instituției, dar „folosința poate fi retrasă și atribuită alteia”.

Întrebat care sunt procedurile care vor urma refuzului Muzeului Antipa de a se înstrăina aproape jumătate din suprafața parcului, Toni Greblă a declarat pentru MEDIAFAX: „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Se dorește și Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.), comunitatea evreiască și Congresul Mondial Evreiesc în a realiza la București un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locație unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu. Am încercat două variante, pe Consiliul General al Municipiului București, niște clădiri reabilitate în centrul vechi al Bucureștiului, dar, din păcate, Consiliul General, din rațiuni numai de el știute, a refuzat prin hotărâre atribuirea unuia din acele două imobile. În această variantă, Institutul Elie Wiesel a început să caute posibile soluții de construire. Una din variante avută în vedere este și acel teren de lângă Muzeul Antipa, care e în administrare (a muzeului, n.r.), în proprietatea statului”.

„Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiță a unui posibil amplasament al viitorului muzeu și vom solicita și alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluții de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcție sau nu. În funcție de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor”, a explicat Greblă pentru MEDIAFAX.