Proteinele,de exemplu, cresc în mod semnificativ rata metabolismului (ritmul de utilizare a „combustibilului” extras din hrană), producând căldură și arzând mai multe calorii decât grăsimi sau carbohidrați.
Alimentele cu calorii negative sunt cele care consumă mai multe calorii pentru a fi asimilate de organism decât se obțin în urma asimilării lor.
Anumite resurse de carbohidrați (adică cele cu cel mai mic efect asupraconținutului de zahărdin sânge) ne ajută, mai degrabă, să consumăm hrana pe care o ingerăm, decât să o depozităm sub formă de grăsime.
Anumite combinații de alimente,de exemplu protein și calorii negative, pot fi utilizate pentru a repune în circuit depozitele de grăsime, transformându-le în energie – proces metabolic numitcetoză.
În funcție de natura lor, grăsimile din alimentația noastră intervin – fie benefic, fie dimpotrivă -în modul în care organismul răspunde la insulină, un hormon produs de pancreas. Insulina controlează atât conținutul de grăsimi din celulele noastre, cât și concentrația de zahăr din sânge.Cromulși iodul, două minerale vitale, influențează, de asemenea, insulina și alți hormone implicați în apariția obezității.
Există și alte substanțe, precum cofeina, capsaicina (din ardeiul iute), chitina (din cochiliile crustaceelor) și până și aspirina, care influențează modul în care organismul utilizează grăsimile.