Aceasta este întâmplarea pe care Moș Crăciun nu o va uita niciodată. „Mi-a spus: Moșule, poți să mă ajuți? Apoi…”

Eric Schmitt-Matzen, în vârstă de 62 de ani, este un bărbat care îl interpretează pe Moș Crăciun în fiecare an, la cel puțin 80 de evenimente, majoritatea desfășurate în spitale. 

Deși întâlnește mii de copii – toți speciali -, un băiețel, de 5 ani, a reușit să îl marcheze. În urmă cu o lună, Eric ajunsese acasă după o zi lungă de muncă, când a primit un telefon urgent de la o asistentă care lucrează la unul dintre spitalele în care „Moșul” împarte cadouri.

Asistenta i-a explicat bărbatului că are într-un salon un „băiețel foarte bolnav” care vrea să îl vadă pe Moș Crăciun și că nu are mult timp la dispoziție. „Trebuie să vii acum”, i-a spus aceasta la telefon. 

Un sfert de oră mai târziu, Moșul  era în spital. Mama băiețelului i-a dat o jucărie, pe care acesta urma să o dea cadou.

„Am analizat rapid situația și le-am spus tuturor: dacă o să vă pierdeți cu firea, vă rog să părăsiți camera. Dacă vă văd că plângeți, o să cedez și eu și nu îmi voi putea face treaba”, le-a spus atunci Eric rudelor micuțului.

„Când m-am întors, unde era toată lumea? Deja erau afară, pe hol și plângeau”, a mai povestit bărbatul. 

În timp ce familia băiețelului privea pe geam, Schmitt-Matzen, s-a apropiat de băiat: „Zăcea acolo, atât de slăbit…arăta de parcă era pe cale să adoarmă”.

„M-am așezat pe patul lui și l-am întrebat: Ce am auzit? Că vei rata viitorul Crăciun? Nu ai cum să lipsești de Crăciun. De ce? Pentru că ești spiridușul meu numărul 1”. 

Micuțul s-a uitat înspre Moș Crăciun, apoi a schițat un zâmbet: „Chiar sunt?” Schmitt-Matzen l-a asigurat că da, apoi i-a oferit jucăria.

„Ei îmi spun că urmează să mor”, i-a spus micuțul lui Schmiitt. „Cum știu că o să ajung unde trebuie să ajung?”. 

Schmitt-Matzen i-a răspuns: „Când ajungi acolo, le spui că ești spiridușul numărul 1 al lui Moș Crăciun. Știu sigur că te vor lăsa să mergi mai departe dacă le spui asta”.

Băiețelul s-a ridicat să-i dea o îmbrățișare moșului. Mai avea o singură întrebare: „Moșule, poți să mă ajuți?”. Acestea aveau să fie ultimele sale cuvinte.

„Mi-am înfășurat mâinile în jurul lui. Înainte să apuc să răspund, a murit exact acolo”, a povestit Schmitt-Matzen. „Era în brațele mele când l-am simțit că a murit”.

„M-am uitat spre tavan, apoi au început să-mi curgă lacrimile pe obraz. L-am lăsat să stea acolo, am continuat să îl îmbrățișez și să îl țin”. Bărbatul a mai povestit că după aceea, familia și-a dat seama ce s-a întâmplat, au dat năvală în salon și au început să plângă.
„Am plecat cât de repede am putut. Am petrecut patru ani în armată și am văzut destule chestii la viața mea, dar am plecat de acolo distrus”.

Întreaga experiență l-a copleșit pe Schmitt-Matzen, care a plâns tot drumul înapoi spre casă. „Ba chiar a trebuit să trag pe dreapta de câteva ori ca să îmi revin”, a recunoscut bărbatul.

„Am fost de neclintit 3 zile. Mi-a luat mai mult de două săptămâni ca să nu mă mai gândesc la asta tot timpul”, a mărturisit Schmitt-Matzen.

Experiența l-a marcat atât de tare, încât a vrut să renunțe la costumarea în Moș Crăciun, dar apoi s-a gândit la toți copiii bolnavi, a căror ultimă durință este să îl vadă pe Moș Crăciun.