Adevărul despre note și temele pentru acasă. Greșeala frecventă pe care o fac părinții și profesorii

Cei mai mulți specialiști au ajuns la un consens și au formulat așa-numita regulă a celor 10 minute: 10 pentru teme la clasa întâi, la clasa a doua 20 de minute, la gimnaziu între 50 și 80 de minute. În plus, pentru ca elevii să poată învăța cu plăcere, e nevoie de un climat pozitiv atât la școală, cât și acasă.

În legătură cu utilitatea și eficiența temelor pentru acasă au fost făcute încă din 1987. Cele mai recente rezultate arată că temele pentru acasă încep să devină utile odată cu trecerea în ciclul gimnazial. 

„Rezultatele studiilor care s-au făcut pe subiectul eficienței temelor pentru acasă din 1987 până în 2003 au fost reunite într-o metaanaliză de către cercetătorii de la Duke University. Rezultatele arată, în general, o influență pozitivă a temelor pentru acasă în ceea ce privește performanța la școală, mai mult în cazul elevilor din clasele VIII-XII și mai puțin în cazul celor din clasele I-VI. Și alte studii, după 2003, vin și spun cam același lucru: temele pentru acasă se dovedesc a fi utile mai ales începând cu ciclul gimnazial”, explică Delia Lungu, psiholog Intuitext.

HOROSCOP Horoscop 25 decembrie 2024. LEII fac schimbări înțelepte

15:00

ACTUALITATE Maia Sandu a depus JURĂMÂNTUL pentru funcția de președinta a Republicii Moldova

14:58

În ceea ce privește utilitatea notelor și a calificativelor, acestea nu arată decât nivelul cunoștințelor pe termen scurt. Nici părinții și nici cadrele didactice nu ar trebui să folosească notele și calificativele pentru a face diferențierea între copii în ceea ce privește inteligența și capacitatea de învățare.

„Cu alte cuvinte, notele și calificativele nu reprezintă «valoarea copilului», deoarece acesta își poate îmbunătăți oricând performanța. Aceste sisteme de evaluare încurajează competiția între copii în funcție de modul în care sunt folosite: dacă părintele își compară mereu copilul cu alți copii.

În plus, notele ar trebui comunicate doar copilului respectiv pentru a-și putea evalua performanțele în timp, dar raportându-se la el însuși, fără să se compare cu alți copii. Dacă părintele și cadrul didactic folosesc comparația între elevi în funcție de performanțele lor, atunci copiii vor fi centrați pe ce rezultate au obținut ceilalți și pe competiție, și mai puțin pe ideea de a învăța cu plăcere. Și studiile arată că atunci când suntem focusați pe proces, pe ce facem acum și aici, și încercăm să lucrăm cu drag vom obține, în timp, rezultate. Dar, pentru asta, este important să-mi compar evoluția tot în raport cu mine, nu cu ceilalți. Așa, capăt mai multă încredere în ceea ce pot face și progresul meu este real”, mărturisește Delia Lungu.