Adevărul din spatele crescătoriilor chinezești de urși de panda

Daily Mail publică un articol amplu despre mult mediatizatele reintegrări în mediul natural ale puilor de panda, născuți și crescuți în captivitate, a căror soartă, odată ajunși în sălbăticie, este moartea, din cauza imposibilității de adaptare la mediu.

Autoritățile din provincia chineză Sichuan se laudă an de an cu sporirea comunității de urși panda, specie pe cale de dispariție, prin eliberarea puilor născuți în rezervația „Liziping Nature”, în pădurile din zonă. Specialiștii oferă însă o altă imagine a fenomenului de reproducere și creștere a acestor mamifere, susținând că la baza lui stau doar rațiuni financiare și că odată eliberați, puii nu au nicio șansă de supraviețuire.

pandafix.com

Combatanții acestui demers subliniază faptul că, din 1963, de când s-a dat startul programului de reproducere în captivitate, din cele 300 de animale eliberate, niciunul nu a trăit mai mult de câteva luni. Aceeași sursă dă exemplul lui Xiang Xiang, un urs panda lăsat în libertate acum trei ani, care a fost găsit mort, în urma unei confruntări cu alți urși sălbatici. Specialiștii spun că, după o viață în captivitate, mamiferele întâmpină dificultăți în găsirea hranei și în apărarea în fața speciilor amenințătoare.

AFP / Mediafax Foto

„Creaturile din captivitate nu sunt decât niște caricaturi ale animalelor sălbatice. Poveștile cu pui drăguți și pufoși, de care auzim tot timpul, în care specialiști salvează specia și totul este ok, sunt, de fapt, o ofensă la adresa celor din sălbăticie”, este de părere Sarah Bexell, directoarea unui centru de reproducere și conservare a urșilor panda, din Chengdu, Sichuan. potrivit acesteia, captivitatea le reduce din start puilor abilitățile de adaptare la habitatul natural. „Viața le este pre-programată. Sunt plictisiți și nimic nu îi determină să gândească. Este ca la închisoare,” adaugă Bexell, care subliniază că măsura nu este nici viabilă, nici etică. Același specialist face o serie de dezvăluiri legate de procedura de reproducere a urșilor panda. Potrivit lui Bexell, împerecherea se face prin tortură, animalelor fiindu-le indusă starea de excitare prin proceduri dureroase și chinuitoare.

AFP / Mediafax Foto

„Animalele născute în crescătoriile din China sunt crescute într-un habitat specific oamenilor, impropriu dezvoltării urșilor panda. Acești indivizi nu sunt urși panda normali și nici nu vor fi vreodată”, spune Kati Loeffler, expert în cadrul unei organizații internaționale de protejare a animalelor. Aceasta avertizează și asupra distrugerii habitatelor naturale ale acestei specii, autoritățile chineze defrișând suprafețe tot mai mari, în scop comercial.

Potrivit aceleiași surse, autoritățile din China fac profit de pe urma „împrumutului” de urși panda către grădinile zoologice din toată lumea. O grădină zoologică din Edinburg, Scoția, spre exemplu, plătește, la fiecare zece ani, șase milioane de lire sterline pentru a deține un exemplar în țarcurile sale.

Ultimul pui lăsat în liberatate de către autoritățile din Sichuan, în luna iunie, este Tao Tao, un exemplar de panda gigant, în vârstă de doi ani. El este în prezent monitorizat cu ajutorul unui cip.