Alimentul la care trebuie să renunțăm pentru a combate încălzirea globală

Cercetătorii solicită guvernelor din toate țările, inclusiv celor mai sărace, să stabilească o dată pentru „vârful consumului de carne”, în condițiile în care zootehnia este o sursă semnificativă și cu creștere rapidă a emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

Bovinele și oile emit cantități mari de metan, iar pădurile sunt distruse pentru a crea pășuni și a cultiva cerealele cu care sunt hrănite cu animalele crescute în sisteme intensive.

Oamenii de știință ai lumii sunt de acord că vor trebui eliminate cantități uriașe de dioxid de carbon din atmosferă pentru a limita încălzirea globală madie la 1,5 grade Celsius. Peste 80% din terenurile agricole sunt utilizate pentru animale, dar produc doar 18% din calorii alimentare.

Reducerea cărnii și a produselor lactate și trecerea la o dietă pe bază de plante ar elibera terenurile, pentru a fi redate pădurilor. Cercetătorii spun că aceasta este opțiunea cea mai bună disponibilă în prezent pentru stocarea unor cantități mari de carbon.

Cercetătorii subliniază că astfel de schimbări ale agriculturii globale sunt doar o parte a acțiunilor urgente necesare pentru a aborda criza climatică. Reducerea consumului de combustibili fosili este vitală, la fel și acțiunea în alte sectoare, cum ar fi transportul.

Într-o scrisoare către publicația Lancet Planetary Health, cercetătorii apelează la state să stabilescă un calendar pentru creșterea animalelor și atingerea unui nivel maxim al producției, după care aceasta nu va mai crește.

Discuțiile se poartă la un summit climatic ONU, la Madrid, în speranța de a realiza progrese către noi angajamente climatice în 2020.

„Țările ar trebui să stabilescă vârful consumului de carne în următorii 10 ani”, a spus Helen Harwatt, de la Harvard Law School din SUA și autorul principal al scrisorii. „Acest lucru se datorează faptului că avem nevoie de reduceri puternice și rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât atingem vârfuri periculoase de temperatură”

Producția de carne, lapte și ouă a crescut de la 758 milioane tone în 1990 la 1,247 milioane tone în 2017, arată cercetările.

„Cererea de produse alimentare va crește masiv, pe măsură ce populația globului se îndreaptă spre 10 miliarde”, a spus prof. Matthew Betts de la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, un alt autor al scrisorii. „Reducerea cererii pentru proteine ​​animale care consumă resurse ar încetini considerabil rata pierderii forestiere globale, cu beneficii uriașe pentru biodiversitate și ecosistem, pe lângă stocarea de carbon.”

Scrisoarea este susținută de peste 50 de experți de vârf, printre care prof. Pete Smith de la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie, autor al unui raport privind schimbările climatice publicat în august.

„Carnea rumegătoarelor este de 10 până la 100 de ori mai dăunătoare pentru climă decât mâncarea pe bază de plante”, a spus el. „Ca planetă, trebuie să ne îndepărtăm de dependența de animale, la fel cum trebuie să ne îndepărtăm de combustibilii fosili, pentru a avea vreo șansă de a atinge obiectivele acordului climatic de la Paris. Numărul de animale trebuie să atingă maximul foarte curând și, ulterior, să scadă substanțial. „

Smith a spus că este de competența guvernelor să își stabilească propriile ținte pentru creșterea animalelor. „Cu toate acestea, având în vedere urgențele climatice, acest lucru va trebui să se petreacă în următorul deceniu”, a adăugat el.

„Tranziția va trebui să fie gestionată în mod echitabil pentru a permite cetățenilor să își schimbe dietele și să permită fermierilor, producătorilor și lanțurilor agroalimentare să se adapteze. În țările sărace, unde peste 800 de milioane de oameni sunt încă subnutriți, prioritățile diferă, în mod evident. „

Alți susținători ai scrisorii sunt prof. Sir Ian Boyd, până de curând consilierul științific principal al guvernului britanic în domeniul mediului, alimentației și agriculturii, și Walter Willett de la Universitatea Harvard, care a condus lucrările la primul studiu privind o dietă sănătoasă la nivel planetar, publicată anul acesta.

Dintre mamiferele lumii, 60% din greutate aparține animalelor crescute de agricultori, 36% oamenilor și doar 4% animalelor sălbatice, conform cercetărilor din 2018 ale prof. Ron Milo, de la Institutul Weizmann de Știință din Israel, semnatar al scrisorii.

Harwatt a crede că agricultura se poate schimba mai repede decât alte sectoare, cum este infrastructura sau centralele electrice. Ea a recunoscut că un nivel mult mai scăzut al consumului de carne ar necesita schimbări semnificative în comportament, dar a spus: „Am văzut multe opțiuni vegane astăzi care nu existau nici acum un an. Suntem pe deplin conștienți de faptul că apelul nostru necesită schimbări la scară largă în societate și nu este ceva ce poate fi realizat peste noapte sau fără provocări.”