Alpinistul Alex Găvan pornește într-o nouă expediție în Himalaya

Expediția a început pe 26 februarie 2016 și va dura aproximativ 60 de zile. Ascensiunea finală a vârfului de 8.091 de metri este planificată în jurul datei de 15 aprilie, după finalizarea perioadei de aclimatizare.

Găvan îl are ca partener în această expediție pe unul dintre prietenii săi cei mai buni, un alpinist cu multă experiența la altitudine, având în palmares mai multe vârfuri de peste 8.000 de metri și cu care a mai făcut echipă și cu alte ocazii.

Ca de fiecare dată, ascensiunea urmează să se realizeze fără oxigen suplimentar și fără porteri de altitudine. Cei doi vor colabora și cu alte echipe care se vor mai afla pe munte în aceeași perioadă.
Annapurna este considerat cel mai periculos munte din lume, fiind al zecelea ca înălțime (8.091 metri). Până în anii ’90, rata de fatalitate era de 66%. Din 3 iunie 1950, când Annapurna 1 a fost escaladat pentru prima dată, de către francezii Maurice Herzog și Louis Lachenal, și până în toamna lui 2013, din 211 alpiniști care au urcat vârful, 69 și-au pierdut viața.

„Nu există nicio rută rezonabil de sigură către vârful Annapurna, pericolul avalanșelor sau al căderilor de seracuri fiind tot timpul prezent. Vom face ascensiunea pe partea nordică a muntelui și, cel mai probabil, la fel ca în expediția de pe Shishapangma, din 2013, vom alege o linie de ascensiune care va combina părți din mai multe rute. În orice caz, nu suntem aici ca să riscăm, ci ca să administram riscul, ceea ce este o abordare total diferită. Îmi doresc enorm să urc pe Annapurna și voi face tot ce este cu putință să transform acest vis în realitate, dar nu cu orice preț. Siguranța echipei este mereu pe primul loc. Iar dincolo de asta, Annapurna însăși trebuie să ne permită accesul în lumea sa, o lume a atât de diferită de a noastră, a oamenilor. Nu muntele este periculos în sine, ci noi, oamenii, prin acțiunile noastre, îl facem să fie așa. Mă înclin în fața Annapurnei și îi cer bunavointă, nu pentru a o cuceri, căci acest lucru nu este niciodată posibil, oricare ar fi muntele, ci pentru a îmi spori sufletul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alex Găvan.

ECONOMIE Datoria externă a României a crescut cu 22 miliarde de euro în 2025. Anul viitor deficitul bugetar rămâne la o valoare record

12:59

ULTIMA ORĂ Asociațiile magistraților denunță confiscarea temei justiției în scopuri politice sau în interesul altor grupuri de putere

12:57

Tabara alpiștilor români de bază va fi stabilită la 4.300m altitudine, pe ghețarul Annapurna Nord. Între aceasta și vârf se vor mai stabili încă patru tabere intermediare, la: 5.100m, 5.500m, 6.300m și 7.300m. După finalizarea perioadei de aclimatizare, din tabara 4, de la 7.300m, se va pleca în ascensiunea finală a vârfului.

Analizând expedițiile care au avut succes în ultimii ani, Găvan și partenerul său au ales să decaleze proiectul cu o lună înainte de startul sezonului normal de ascensiuni. Motivul are legatură, în parte, cu încălzirea globală, care face ca ascensiunea pe fața nordică a muntelui Annapurna să devină o adevarată ruletă rusească în primăvară. Pentru a reduce timpul petrecut pe Annapurna, Găvan și partenerul său și-au început deja perioada de aclimatizare, în valea Khumbu, unde vor urca vărful Imja Tse, de 6.189m, din zona Everestului.

Aceasta este prima expediție la mare altitudine organizată de Găvan, după cutremurul devastator din aprilie 2015, care l-a surprins în Tabăra de Bază de pe Lhotse/Everest.

Alpinistul de altitudine extremă Alex Găvan (33) a escaladat șase vârfuri de peste 8.000m, prin mijloace corecte, adică fără oxigen suplimentar și fără porteri de altitudine: Broad Peak – 8.047m (2014, a doua ascensiune românească), Shishapangma – 8.027m (2013, prima ascensiune românească), Manaslu – 8.156m (2011, a doua ascensiune românească), Makalu – 8.463m (2008, prima ascensiune românească), Gasherbrum 1 – 8.068m (2007, prima ascensiune românească), Cho Oyu – 8.201m, (2006, a doua ascensiune românească).