Chiar dacă testarea acestui procedeu pe oameni atrage după sine implicații etice complexe, oamenii de știință cred că acest lucru va fi posibil în viitor, având în vedere că poate ajuta persoanele care suferă de o tulburare de tipul stresului post-traumatic sau persoanele dependente de droguri.
Profesorul Sheena Josselyn, una dintre autorii studiului, a explicat că în timpul testelor au putut fi identificate celulele in care erau stocate anumite amintiri. „Am putut, deci, să țintim aceste celule și să facem amintirile să dispară. Am diminuat activitatea în aceste celule și asta este echivalent cu dispariția amintirii nedorite”, a explicat aceasta.
După această procedură, șoarecii nu au mai răspuns la sunetul pe care învățaseră să-l asocieze șocului suferit.
Oamenii de știință susțin că au obținut, astfel, dovada faptului că dacă există o problemă legată de amintirile unei persoane, nu trebuie lucrat la tot corpul sau la nivelul întregului creier. Aceștia consideră că, în viitor, ar putea fi create medicamente care să caute și să detecteze căldura, medicamente care să lucreze doar la nivelul celulelor afectate.
Totuși, până la acest moment este o cale lungă, având în vedere că principiile etice spun că omul este o sumă a tututor amintirilor sale și că noi toți învățăm din propriile greșeli. Totuși, în cazuri extreme, care afectează viața de zi cu zi, acest tratament ar putea fi o soluție.
Spre exemplu, cu ajutorul interveției la nivelul celulelor afectate, în rândul șoarecilor a putut fi îndepărtată dependența de cocaină.
Amintirile sunt stocate în ceea ce este cunoscut sub numele de engramă, formată din neuroni care ard într-un mod distinct. Atunci când se întâmplă ceva, neuronii se luptă unii cu alții pentru a transforma acel lucru într-o amintire și a o stoca pe aceasta din urmă.