Au fost descoperite cele mai vechi reprezentări ale unor constelații

În 1992, Uniunea astronomică internațională, reunită într-un congres la Roma, a alcătuit lista definitivă a constelațiilor. Numărul lor a fost fixat, pentru eternitate, la 88. Această listă are la bază o alta, mai scurtă, alcătuită de poetul grec Aratos din Soli în secolul al III-lea î.e.n. Cu alte cuvinte, afirmă autorii acestui articol publicat pe site-ul cotidianului Le Monde, grecii au fost aceia care, împrumutând multe cunoștințe de la mesopotamieni, au transmis omului modern „geografia” cerului.

În zilele noastre, constelațiile sunt cel mai adesea reprezentate prin linii care unesc diverse stele. Dar, la început, oamenii din Antichitate au recunoscut anumite forme în acele desene. În mod curios, niciun desen cu acele forme nu a dăinuit până astăzi. Singurele reprezentări de animale și de ființe mitologice care simbolizează constelațiile au apărut mult mai târziu, începând cu secolul al III-lea î.e.n. Ele figurează pe trei globuri antice reprezentând cerul, din metal și marmură. Înainte de acestea, au existat doar texte care descriau constelațiile.

Dar, un tânăr cercetător american, John Tristan Barnes, a făcut o descoperire senzațională: vizitând un muzeu dintr-un orășel din centrul Greciei, a găsit o cupă din ceramică. Aceasta este decorată cu desene cu animale. „O simplă friză animalieră”, explică eticheta aplicată pe vitrina în care se găsește obiectul. Tânărul cercetător devine tot mai curios, întrucât toate animalele care apar reprezentate pe vas par să aparțină unor constelații. Or, în anul 625 î.e.n., de când datează cupa, acest fapt ar fi complet inedit. John Tristan Barnes a făcut cercetări și a obținut din partea autorităților și a arheologilor care descoperiseră cupa cu 20 de ani în urmă permisiunea de a o studia.

Totuși, identificarea animalelor pictate pe cupă nu este o sarcină ușor de realizat, întrucât desenele nu sunt foarte clare. Savantul american a decis să respecte convențiile artistice ale epocii. De exemplu, unul dintre animale, înzestrat cu un cap nedefinit, este ori o panteră, ori un leu. Artizanii greci pot fi iertați: astfel de animale nu trăiau în acea vreme în Grecia.

După o examinare minuțioasă a fiecărui desen, cercetătorul american a alcătuit o listă cu animalele reprezentate pe cupă: un taur, un iepure (sau un câine), un câine de mari dimensiuni, un scorpion, un delfin, o panteră (sau un leu). Alte câteva lipsesc fără îndoială, întrucât o treime din acea cupă nu a fost descoperită.

Însă, de ce ar fi vorba de constelații? Artizanii greci din epocă desenau adeseori animale pe vasele lor. Dar, în general era vorba de scene domestice sau de vânătoare. Nu este însă cazul cupei respective. Ce ar face un delfin, de exemplu, printre toate acele animale terestre? Cât despre scorpion, specialiștii sunt obișnuiți să îl vadă ornând cu mândrie scuturile soldaților greci. Desigur, o parte a cupei reamintește de o scenă de vânătoare. Este aceea în care câinele de mari dimensiuni pare să urmărească iepurele – dacă al doilea animal este într-adevăr un iepure. Dar în acest caz, ce caută șarpele atât de aproape de ei? Logica acestei fresce animaliere nu este foarte clară.

Totul pare să capete sens atunci când „crucile” care decorează cupa sunt considerate reprezentări ale unor stele, iar animalele, astfel plasate pe cer, sunt constelații. Astfel se obțin, potrivit lui John Tristan Barnes, imagini cu constelațiile următoare: Taurul, Câinele mic sau Iepurele, Hidra (șarpele), Câinele mare, Scorpionul și Delfinul.