Țeava prin care circula hidrazina, combustibilul, era prea apropiată de o alta, cu heliu foarte rece, ceea ce a dus la înghețarea combustibilului, a explicat o sursă care cunoaște dosarul cazului. Acesta va fi analizat la 7 octombrie de o comisie de anchetă special constituită, transmit AFP și EFE.
Deficiența s-a înregistrat la alimentarea cu hidrazină a etajului superior Fregat al navetei — care trebuia să plaseze sateliții pe orbită. Comisia de anchetă — al cărei raport final al urma să apară în luna noiembrie — apreciază că planul de montaj pentru etajul Fregat nu a fost conceput suficient de riguros, mai scrie publicația „Le Monde”, preluată de Agerpres.
Cei doi sateliți — 5 și 6 ai sistemului Galileo — lansați la 22 august din Guayana franceză, cu o rachetă rusească Soiuz — au fost plasați pe o orbită situată la altitudinea de 17.000 de kilometri, în loc de 23.522 de kilometri, așa cum era prevăzut și de unde urmau să devină operaționali începând din toamna viitoare.
În valoare de peste 5 miliarde de euro, programul Galileo este finanțat în totalitate de Comisia Europeană și pus în aplicare de Agenția Spațială Europeană (ESA). Sistemul Galileo urmează să aibă în total 30 de sateliți și să rivalizeze în precizie cu sistemul GPS american. Primele servicii ale rețelei vor fi inaugurate la sfârșitul acestui an, iar sistemul va deveni în întregime operațional în 2018.