Studiul a urmărit evoluția a 800 de femei cu vârste cuprinse între 38 și 46 de ani, dintre care 19 % au fost afectate mai târziu de demență. Toate persoanele analizate au fost supuse unor teste de memorie și de personalitate, care să indice dacă sunt extrovertite sau introvertite. Totodată, s-a urmărit nivelul lor de nervozitate al femeilor respective.
Acestea au fost întrebate dacă au trecut printr-o perioadă de stres în viața lor, marcată de stări de iritabilitate, tensiune, nervozitate, frică, anxietate sau tulburări de somn, care să fi durat cel puțin o lună de zile, în legătură cu activitatea lor profesională, probleme de sănătate sau situația familială.
Răspunsurile au fost clasificate de la zero la cinci, cele cu „0” însemnând că subiectul nu a avut nicio perioadă de stres, iar cele cu „5” indicând că acesta se confruntase cu un stres constant în ultimii cinci ani. Femeile care au dat răspunsuri cotate de la „3” la „5” sunt considerate a fi în primejdie, notează Xinhua.
Studiul indică faptul că femeile cu cele mai mari punctaje la testele de nevroză au avut un risc dublu de a dezvolta demență, comparativ cu cele care au avut scoruri mici la aceste teste, însă această legătură depindea de starea de stres acumulată pe termen lung, scrie Agerpres.
Faptul că o femeie este retrasă sau sociabilă nu pare să influențeze, în sine, riscul de a dezvolta demență, ci doar asociat cu alte circumstanțe. Astfel, s-a observat că femeile retrase care au trecut și prin unele dificultăți ușoare au avut un risc mai mare de a suferi mai târziu de Alzheimer. Un total de 16 dintre cele 63 de femei care s-au confruntat cu ușoare dificultăți și erau retrase au dezvoltat mai târziu boala Alzheimer, adică 25 %. Prin comparație, doar opt din cele 64 care au trecut prin dificultăți ușoare, dar erau extrovertite au avut aceași suferință peste ani, adică doar 13 %.
„Cele mai multe cercetări în legătură cu boala Alzheimer au fost consacrate unor factori cum sunt educația, inima și factorii de risc din sânge, traumatismele craniene, istoria familiei și genetica”, a spus autorul studiului, Lena Johannsson de la Universitatea din Gothenburg (Suedia).Noul studiu a confirmat că „personalitatea poate influența riscul individual de a dezvolta demență, prin efectul său asupra comportamentului, stilului de viață sau a reacțiilor la stres”, a spus Johannsson.