Belgienii vor să înscrie cartofii prăjiți în patrimoniul mondial UNESCO

Publicat: 30 11. 2013, 16:24
Actualizat: 30 09. 2018, 16:54

O asociație a producătorilor de cartofi prăjiți din Belgia a lansat o campanie națională pentru ca această specialitate culinară să fie inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, informează lefigaro.fr.

Cu ocazia „Săptămânii cartofilor prăjiți din Belgia”, eveniment care se va încheia pe 1 decembrie, Uniunea națională a producătorilor de cartofi prăjiți belgieni (L’Union nationale des frituristes belges/ UNAFRI) a decis să se mobilizeze pentru ca această specialitate culinară să fie inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, după modelul unor preparate din gastronomia franceză.

Cartofii prăjiți belgieni au o veritabilă reputație de apărat, întrucât 96% dintre familiile belgiene includ acest preparat cel puțin o dată pe lună în meniul lor. Belgienii spun că acest preparat specific, o combinație între cartofii din varietatea „bintje” și uleiul pentru prăjit, are un gust unic.

Belgienii care adoră cartofii prăjiți vor să promoveze preparatul și și-au fixat următorul obiectiv: recunoașterea pe plan mondial a acestui simbol al gastronomiei naționale.

„Gustul delicios al cartofilor prăjiți, atmosfera unică din restaurantele de profil și caracterul artizanal al producătorilor noștri fac din cartofii prăjiți nu doar un deliciu, ci și o bogăție culturală unică”, se afirmă într-un mesaj postat pe site-ul creat cu ocazia „Săptămânii cartofilor prăjiți din Belgia”.

Asociația UNAFRI a depus deja un dosar pe masa de lucru a ministrului flamand al Culturii și a făcut apel, în paralel, la sprijinul publicului, un element considerat vital. În acest sens, UNAFRI a lansat o petiție pe internet, dar și în restaurantele care prepară și comercializează cartofi prăjiți.

Președintele UNAFRI așteaptă decizia comunității flamande care va fi anunțată în decembrie. Cererea de recunoaștere a statutului special al cartofilor prăjiți belgieni va fi apoi trimisă comunității francofone și celei germanofone, înainte de a fi expediată la UNESCO.

„Este minunat că avem un proiect care promovează un element al culturii belgiene. Cartofii prăjiți ne unesc. Trebuie să renunțăm la această mentalitate tipic belgiană, potrivit căreia orice este belgian reprezintă ceva rău”, a declarat președintele UNAFRI.

Trei dintre elementele de patrimoniu cultural imaterial național, Ritualul Călușului, Doina și Tehnici de prelucrare a Ceramicii de Horezu, au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Pe 17 octombrie 2003, după laborioase și îndelungi negocieri, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.

UNESCO a fost fondată la data de 16 noiembrie 1945, are sediul principal în Franța, la Paris, și are filiale active în diverse țări ale lumii. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin promovarea colaborării între națiuni în diverse domenii, precum educație, știință, cultură și comunicații, pentru a se reuși stabilirea unui respect universal față de justiție, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, potrivit Cartei Națiunilor Unite. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.