Biblioteca Batthyaneum și comorile cunoașterii din Alba Iulia

În anul 1741 se năștea dintr-o veche familie maghiară care-și trăgea originile de la una dintre cele șapte căpetenii care l-au însoțit pe regele Arpad în timpul invaziei acestuia în Transilvania. Este vorba despre Ignac Batthyany, cel care avea să devină episcopul romano-catolic peste întreaga comunitate a acestui cult din Transilvania. Om al bisericii și mare spirit iluminist în egală cultură, Ignac Batthyany a fondat biblioteca care și astăzi îi poartă numele și este unul dintre cele mai importante obiective turistice și culturale nu doar din municipiul Alba Iulia, ci și din întreaga lume.

Un mecena cu strămoși între primele căpetenii ale regelui Arpad

În anul 1741 se năștea contele Ignàc Batthyàny, într-o veche familie de magnați maghiari amestecată prin relații matrimoniale cu peste șaptesprezece mari familii aristocratice europene. Chiar mama sa era fiica guvernatorului Stiriei. Documentele de arhivă acoperă genealogia familiei doar până la sfârșitul secolului al XIV, cu toate că istoriografia maghiară a secolului al XVIII lea s-a straduit să-i « confectioneze » un arbore, preluat în secolul urmator, care cobora în mod exagerat rădăcinile familiei până la una dintre capeteniile hunilor…

Aceasta doar pentru că în secolul al XVIII, Batthyáneștii aflați în serviciul Habsburgilor atinseseră apogeul politic prin palatinul Lajos ErnÅ‘, pe cel militar, prin mareșalul Kàroly, răsplătit cu titlul de prinț al Sfântului Imperiu Romano-Germanic și pe cel ecleziastic, prin cardinalul József, arhiepiscop de Esztergom, primat al Bisericii catolice.

…Și ca un corolar, tot în acest secol familia a atins și apogeul științific și cultural, prin Ignàc Batthyàny, cel care avea să devină între 1780-1798 episcop al celei mai mari dieceze, cea a Transilvaniei, cu reședința la Alba Iulia. Om al Bisericii, savant si istoric, pasionat de codicologie și de carte în general, dar și generos mecena, Ignàc Batthyàny este cel care a fondat la Alba Iulia la sfârșitul secolului al XVIII lea un institut științific și cultural cunoscut în lume sub numele generic de BATTHYNEUM, mai ales datorită prestigioasei sale biblioteci, neschimbată de peste 200 de ani.

Fapt inedit: Bibilioteca Batthyaneum a fost amenajată în interiorul unei biserici construită în stil baroc între anii 1719-1738, care a suferit modificările impuse de destinațiile succesive initiale sau ulterioare dezafectării ei. Este vorba de Biserica Trinitarienilor din Alba Iulia, care a fost transformată dupa 1784 de Armata Imperialilor care a dorit inițial să îi dea destinația de spital militar, apoi de către episcopul Ignàc Batthyány, care a obținut-o și transformat-o începând din anul 1792 conform scopurilor fundației sale. El este cel care a amenajat conform unor planuri precise observatorul astronomic și sala mare a bibliotecii, pe care le-a înscris la 31 iulie 1798, alături de tipografia sa, în actul de fondare a institutului care ii poartă numele, devenit testament.

Institutul a cuprins inițial observatorul astronomic dotat cu cea mai performantă aparatură adusă chiar din Anglia, tipografia în care se tipăreau cărți de știința, religie și manuale și mai ales valoroasa bibliotecă ce trebuia să acopere toate exigențele religioase, științifice și culturale. În proiectul episcopului a fost riguros înscris și programul iconografic și decorativ al săliilor principale ale observatorului și a bibliotecii. Astfel Aula Magna, marea sală a Bibliotecii Batthyaneum, este amenajată din punct de vederea arhitectonic în stil Neoclasic și decorată cu portrete și cu alegorii cu conotații religioase, mitologice și științifice, într-o perfectă concordanță cu aranjarea tematică a carților în rafturi. Decorul este completat de mobilierului pictat cu coloane și capiteluri în trompe l”Å“il și cu motive tratate în maniera austriacă „Zopf”.

Comori inestimabile într-un locaș de cultură din Alba Iulia

Se cunoaște mai puțin faptul ca Biblioteca Batthyaneum deține și alte valori, în afara unităților bibliografice, constituite din manuscrise, incunabule, cărți tiparite, periodice, atlase și hărți. În primul rând observatorul prin care trece meridianul Greenwich, din păcate dezafectat, cu aparatele și instrumentele sale conservate în prezent în depozite în asteptarea unei restaurări bine meritate. În al doilea rând valoroasele colecții arheologice, muzeale și de știință, donate sau achiziționate în perioada interbelică și amenajate în 1912 la solicitarea episcopului Transilvaniei, Gusztàv Kàroly Majlàth, într-un muzeu de arheologie și de artă sacră. Din fericire aceste obiecte au putut fi valorificate recent atât printr-o conservare corespunzătoare, cît și prin organizarea unor expoziții permanente și temporare de mare interes pentru specialiști și vizitatori. Tot aici se află și o parte însemnată a arhivelor istorice ale Transilvaniei, prin valoroasele documente medievale provenite din arhiva Capitlului de Alba Iulia și a Conventului de la Mănăștur, adică întâile locuri de adeverire din Transilvania. Această arhivă istorică, alături de arhiva secolelor XIX-XX deținută, conferă instituției o importantă bază de cercetare pe materiale inedite.

De faptul că acest complex institut cultural adapostește cea de-a noua bibliotecă fondată de familia Batthyàny de-a lungul istoriei sale, prima fiind fondată de Boldizsàr III Batthyány în secolul al XVI lea. Acest aspect constituie o exemplificare a pasiunii strămoșilor săi pentru carte, transmisă din generație în generație, dar în același timp și a vocației pentru mecenat a acestora …

Nucleul Bibliotecii Batthyaneum îl constituie colecția particulară a episcopului Ignàc Batthyàny, care și-a donat cu generozitate toate cărțile și documentele strânse cu pasiune și migală în decursul vieții, lasand dupa el peste 18.000 de volume- cărți manuscrise, incunabule și tipărituri, dar și rarele colecții de numismatică, minerale și scoici. Astfel, cele mai valoroase manuscrise și tipărituri ale Bibliotecii Batthyaneum, au fost achiziționate de episcopul fondator prin tranzacții și licitații, ca în cazul fondurilor provenite de la Biserica Sfântul Iacob din orașul slovac Levoča și întreaga bibliotecă a arhiepiscopului Vienei, cardinalul Cristoforo Migazzi. Acestea conferă și azi bibliotecii albaiuliene valoarea și importanța de bibliotecă de patrimoniu.

Fondurile și colecțiile institutului au fost sporite în secolul al XIX lea și în prima parte a secolului XX , prin donațiile succesive ale unor episcopi și sporadice ale unor canonici, profesori de teologie și demnitari din Transilvania. Din păcate proiectul de funcționare propus de Ignàc Batthyány nu a mai fost respectat întru totul : în primul rând datorită vânzării caselor sale la începutul secolului al XIX lea, care aduceau sursele de auto-finanțare necesare. În al doilea rând, datorită încetării funcționării observatorului astronomic, bombardat în 1849. Transformat în muzeu, fostul observator s-a mai bucurat de acest statut în următorii 100 ani. Din fericire, caracterul științific al spațiului a fost menținut, prin instalarea aici în 1840 a primei stații meteorologice din țară, care a funcționat, cu întreruperi până în anul 1955.

În schimb, biblioteca a functionat neîntrerupt în fosta biserică trinitariană. De la înființarea sa până în anul 1949, aceasta a fost administrată exclusiv de Episcopia Romano-Catolică a Transilvaniei, apoi după ce a fost naționalizată de autoritățile comuniste a fost transformată în bibliotecă raională aparținând de regiunea Hunedoara și de Ministerul Învățămantului. Din anul 1962 Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a devenit filială a Bibliotecii Naționale de Stat, actuala Bibiliotecă Națională a României.

În prezent doar biblioteca mai functionează pe baza unui regulament de ordine interioară ca instiție afiliată Bibliotecii Naționale a României, fiind cunoscută în toate mediile de cercetare, universitare și culturale prin valorile sale bibliofile inestimabile. Este înscrisă și în ghiduri de profil turistic, în format tipărit sau electronic, deși nu are un regim de acces imediat, ci unul care impune o procedură prealabilă atât pentru vizitare cât și pentru cercetare.

La ora actuală, Biblioteca Batthyaneaum adăpostește peste 72.000 de unități bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule și aproximativ 24 000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă și circa 45 000 de documente, dintre care cele 17 200 incluse în arhiva istorică, veritabile valori istorice, literare și culturale de interes național și internațional.

Specialiștii estimează că Biblioteca Batthyaneum deține circa 80% din totalitatea cărților medievale occidentale manuscrise și 70% din incunabulele prezente pe teritoriul României.
La Alba Iulia, se găsește și cel mai vechi codice medieval occidental anluminat din România. Este vorba de Codex Aureus sau Das Lorscher Evangeliar. I. Theil / Evangheliarul de la Lorsch. Partea I.. Manuscrisul este un fragment dintr-un tetraevangheliar latin pe pergament realizat la comanda lui Carol cel Mare, în anul 810. Manuscrisul este celebru, atât prin calitatea excepțională a ornamentării cât și a faptului că a fost copiat cu cerneală de aur. Fragmentul de la Alba Iulia cuprinde 202 două de pagini decorate cu chenare policrome, 12 pagini cuprinzand concordanțele biblice, 3 compoziții în plină pagină, un frontispiciu miniat și alte două pagini cu scriere ornamentală. El se completează cu fragmentul de la Biblioteca Vaticana din Roma, care cuprinde evangheliile după Luca și după Ioan.

Alte manuscrise anluminate cu mare valoare bibliofilă sunt: Biblia Sacra (Paris, sec. XIII), Psalterium Davidicum cum calendario ( sec.XIII), Missale Strigoniense (1377), Horae canonicae Latine et Gallice (post 1328), Promissio Andreae Vendramini ducis Venetiarum (1476), toate reprezentând școli de miniatură medievală din Europa.

Incunabulele deținute provin din 225 de case de editură care au funcționat în 40 de orașe, între care Veneția, Milano, Roma, Augsburg, Köln, Nürnberg, Strasbourg ș. a. Cel mai vechi incunabul este Opera lui Apuleius Lucius Madarensis tipărită la Roma in 1469, dar în seria de peste treizeci de ediții princeps și a unui mare număr de ediții rare, se pot cita lucrările lui Macrobius: In somnium Scipionis expositio. Saturnalia, Venezia, 1472 sau Epistolae heroides a lui Ovidius, tipărită la Milano, 1494, considerată ediție unicat. La Biblioteca Batthyaneum se conservă și un exemplar prima ediție, din secolul al XV-lea a Operei lui Homerus tipărită la Florenta, în 1488. Rară este și lucrarea Cosmografia lui Ptolemaeus, Ulm, 1482, ilustrată cu zece hărți în tehnica xilogravurii, ulterior pictate. În categoria aceasta reține atenția, deși nu este un incunabul și primul atlas geografic modern, Theatrum orbis terrarum, al lui Abraham Ortelius, apărut la Anvers in 1595.

Colecția de carte veche tipărită între anii 1500-1800 în diverse case de editură europeană însumează un fond documentar de 24.000 de unități bibliografice, între care 7.950 sunt din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. De reținut și importanta colecție de biblii scrise în peste 30 de limbi și dialecte, care numără 660 de ediții, unele deosebit de rare. Deși mai puține ca număr, cărțile românești se înscriu tot în seria rarităților tipografice din care se pot cita printre altele: Evanghelia învățătoare, 1644, Îndreptarea legii, 1652, Palia de la Orăștie, 1582, Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Sicriul de Aur , 1683, etc.

Ca și în cazul instituțiilor europene cu fonduri de patrimoniu similare, Biblioteca Batthyaneum rămâne rezervată în primul rând cercetătorilor din țară și din străinătate, care pot consulta fondurile și colecțiile cu acordul scris al conducerii Bibliotecii Naționale a României. Pentru vizitarea ei este necesar același acord dat pe cererile completate în prealabil. A se vedea situl www.bibnat.ro/ filiala Biblioteca Batthyaneum.

Clădirea însă, devenită monument istoric de importanță națională și europeană, se înscrie în circuitul fortificației bastionare Alba Carolina din Cealaltă Capitală și poate fi văzută pe strada Gabriel Bethlen la numarul 1.

Co-autor și consultant științific de specialitate:

Dr. Doina Hendre Biro

Responsabil al Aspectelor Științifice și Culturale ale Bibliotecii Batthyaneum

Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/),susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului,din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.