Boala despre care în România nu se vorbește aproape niciodată

Această boală poate să apară la toate grupele de vârstă, cu un grad ridicat de risc fiind persoanele vârstnice, cele internate în spital și cele instituționalizate. ”În primul rând, malnutriția poate fi cauzată de un aport alimentar redus, atât din punct de vedere caloric cât și nutritiv. De asemenea, administrarea unei medicamentații specifice pe fondul unei boli cronice poate conduce la creșterea riscul apariției malnutriției. Pacienții pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterări ale metabolismului din cauza inflamației cronice indusă de o boală subiacentă””, precizează dr. Ioana Florențiu pentru Gândul.

Malnutriția duce la vindecarea dificilă a rănilor, la o rată crescută de infecții, la o frecvență mai mare a complicațiilor (cum sunt cele postoperatorii), la o durată mai mare de spitalizare, dar și la o mortalitate crescută.

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu și Horațiu Potra se întâlnesc, pentru prima dată în sala de judecată

09:21

EXCLUSIV Situație fără precedent. Va înceta CNCD să funcționeze de la 1 ianuarie 2026? Surse Gândul: „O degradare a promovării și protejării drepturilor omului în România”

09:18

”Scăderea în greutate nu trebuie privită ca o consecință inevitabilă a anumitor boli, ci trebuie tratată ca orice alt simptom care face parte din manifestările respectivei afecțiuni.

De exemplu, în cazul pacienților cu cancer, malnutriția reprezintă un factor de prognostic prost, astfel încât multe din decesele atribuite acestei boli sunt mai curând legate de severitatea malnutriției și infecțiile pe care aceasta le determină. O alimentație corectă poate ajuta pacientul să-și mențină greutatea și astfel să poată lupta o vreme mai îndelungată cu boala.

Efectele adverse apărute în urma chimioterapiei și radioterapiei sunt mult mai puternice în cazul unor pacienți malnutriți, pe când cei cu o nutriție adecvată vor suporta mai bine tratamentul.

Cauzele malnutriției la acești pacienți pot fi multiple, începând de la aspectele psihosociale, la aportul inadecvat de alimente, cauzat de diversele restricții alimentare autoimpuse, până la scăderea apetitului din cauza greții sau a pierderii gustului. Acești pacienții pot avea senzație de sațietate precoce, dar și un necesar crescut de energie și proteine care nu este atins de alimentația uzuală.

Alte afecțiuni cronice frecvent asociate cu malnutriția sunt bolile hepatice (ciroza hepatica) bolile renale ( stadiul de predializă sau dializa), boli ale intestinelor, cum ar fi sindromul de intestin scurt (, boala celiacă, afecțiuni neurologice (boala Parkinson, Alzhemer), accidentele vasculare cerebrale care pot afecta reflexul de înghițire, bolile pulmonare (boala pulmonară obstructivă cronică), alcoolismul, anorexia nervoasă etc””, subliniază medicul Ioana Florențiu.

Conform recomandărilor Societății Europene de Nutriție Clinica și Metabolism (ESPEN), diagnosticul de malnutriție se ia în calcul dacă o persoană are indicele de masă corporală sub 20,5% (sub 22,5% dacă are peste 70 de ani) sau dacă a slăbit în ultimele 3 luni involuntar peste 5% din greutatea inițială, sau dacă suferă de o afecțiune majoră, cum ar fi ciroza hepatică, BPOC, cancer, leucemie, dializă cronică, fractură de șold, diabet, intervenție chirurgicală abdominală majoră etc.

Pacienții ar trebui să se supună unei evaluări nutriționale făcută de către un expert în nutriție. ”Suportul nutrițional recomandat poate varia în funcție de gravitatea situației, de la simple sfaturi dietetice, la suplimente nutriționale orale și medicație pentru creșterea poftei de mâncare, până la administrarea nutrienților pe cale enterală printr-o sondă introdusă în stomac sau  pe cale parenterală (așa numita „mâncare pe venă”), acestea din urma fiind de obicei folosite cu durată limitată până la depășirea episodului acut”, precizează dr. Ioana Florențiu pentru Gândul.