De-a lungul istoriei, oamenii au trăit față-n față cu bacteriile și virușii. De la ciuma bubonică la variolă, oamenii au evoluat și au ajuns să le reziste și astfel s-au dezvoltat noi modalități de infecție, transmite BBC.
Schimbările climatice topesc permafrostul – un strat de sol înghețat permanent -, iar viruși și bacterii antice se trezesc la viață.
În condiții normale, straturile superficiale de permafrost, cu o adâncime de până la 50 de cm, se topesc în fiecare vară, însă acum încălzirea globală expune treptat straturile mai vechi, asta însemnând că topirea gheții ar putea deschide o cutie de boli a Pandorei.
Temperatura din Cercul Artic se ridică rapid, de aproximativ trei ori mai rapid decât în restul lumii. Virușii patogeni care pot infecta oameni sau animale ar putea fi conservați în straturi vechi de permafrost și gheață, inclusiv unele care au provocat epidemii globale în trecut. Numai la începutul secolului XX, peste un milion de reni au murit de antrax.
Jean-Michel Claverie, biolog la Universitatea Aix-Marseille din Franța, a analizat microbii din permafrost și spune că a găsit multe specii foarte periculoase pentru oameni. „Deocamdată, zonele de permafrost nu sunt foarte locuite, însă dacă oamenii vor începe să sape aici, pentru a extrage diferite resurse, se poate declanșa un adevărat dezastru”, avertizează Claverie.
Potrivit cercetătorilor, faptul că ar putea exista o continuitate a infecțiilor între oamenii preistorici și cei moderni este un lucru fascinant și totodată îngrijorător.
Foto: Pixabay
Autor: Patricia Elena Pitulan