Bookfest 2019: Cele mai vândute cărți. Între nemulțumiri și elogii la adresa ediției de anul acesta

Scriitorul Stelian Tănase a remarcat sâmbătă că „la Bookfest bătea vîntul”, iar „vineri a fost și mai rău din cauza vizitei papei. Au lăsat gol pavilionul B1 de la Romexpo, amenințările meteo – de furtuna și ploi torențiale”, a notat Tănase.

Igor Bergler, la rândul său, a mers mai departe preluând vorbele colegului său de breaslă: „Tendința e spre multinațională. Iar multinaționala e rece și neprietenoasă! Dar așa merge lumea. și apoi care ar fi alternativa? Statul? Păi statul e corupt. Autorii sunt sprijiniți din banii contribuabililor, pe care nu îi întreabă nimeni, pe criterii politice și de gașcă! Un cerc restrans. E un mandarinat ticălos. Adică e normal să sprijinim autori noi, tineri. Să îi ajutăm la prima carte, la a doua, hai la a treia. Cum fac țările nordice! Dar să sprijinim un autor trecut de șaizeci de ani ca pe o tânără speranță timp de 25 de ani neîntrerupt nu e normal! După care ăsta se laudă, cum face și plângăciosul Vosganian, cât e de tradus și publicat în străinătate. Hai să spunem adevarul. Cărțile românești traduse afară sunt, cu mici excepții traduse și chiar publicate din banii noștri. La edituri marginale, în tiraje confidențiale și care, de cele mai multe ori nu ajung în nicio librărie. Ele sunt numai bune ca să se laude autorul cât e el de internațional. Asta e fraudă! După care același autor se plânge cât de ingrat e publicul românesc care îl apreciază, dar nu îl cumpără! Până la urmă, piața liberă trebuie să regleze chestiile astea! Oricât ar fi de dură! Iar cine nu se adaptează, dispare! Iar statul exact asta trebuie să facă- să îi învețe pe autori să pescuiască, nu să dea peste câtorva favorizați, mereu aceiași! Pentru că mecanismul ăsta e defect! Și e total anti-piață, deci nu are cum să funcționeze! În rest, văicărelile nu ajută la nimic!”.

Ceva mai bine s-au văzut lucrurile dinspre editurile mai tinere. „Contrar părerismului oficial, e o ediție bună a Bookfestului. Nu știu ce au văzut specialiștii, dar noi ne-am făcut de cap: performance cum nu s-a văzut în istoria târgului cu fotografiile lui Ion Cucu la scena Agora (până și fotografii oficiali ai târgului au ieșit din zona de confort a standurilor mari și au remarcat momentul), vocea lui Radu Petrescu pentru urechile potrivite și vitrine/standuri personalizate, prezența profesorilor de română la târg nu doar ca breloc de vânzări. Da, a fost lume mai puțină, da, microfonia e înfiorătoare, dar hai să nu aberăm. Prețurile pentru expozanți sunt rezonabile, organizatorii dublează spațiul de expunere pentru jucătorii mici (mă mir că sunt comentatori de tipul Stelian Tănase care nu observă lucrurile astea elementare), buda e excelentă (nu există comparație cu Gaudeamusul), parcarea foarte bună (cu acces rezonabil), ai loc să te miști fără să stai în tricoul transpirat al celui din fața ta. Mai trebuie acoperit netul, mărită parcarea, rezolvată problema microfoniei, sunt destule de remediat, dar – repet- să nu aberăm doar pentru a face impresie. Industria e în cap pentru că a fost dusă în cap. A te rezuma la vânzări și vizitatori înseamnă a fi blocat în structuri fumate. Amintiți-vă de ediția de Bookfest paralizată de lansarea cărții președintelui. A lansat și anul acesta ceva și nu a blocat jumătate din expozanți. O dovadă că organizatorii au mutat bine spațiul și au învățat lecția. Altfel, vreți performanță reală? Clasificați editurile, vedeți cine lucrează cu programe licențiate, eliminați zona de coloratură și apoi vedem ce nemulțumiri există. Să înțeleg că e o nostalgie după epoca fără case de marcat pe la standuri și buluceală fără aer condiționat”, a comentat Cristian Cosma, de la Casa de Pariuri Literare.

Alții au vorbit chiar despre cea mai bună ediție de târg: „Toată lumea pe la Romexpo se plânge că e o ediție proastă a târgului de carte, că totul e-n picaj, lumea nu mai citește, și așa mai departe. Pentru Casa de Editură Max Blecher, cu toate că n-am venit cu prea multe noutăți și nici nu ne-am întrecut cu gluma-n ce privește lansările de carte, a fost poate cel mai bun Bookfest”, a spus Claudiu Komartin, de la editura specializată în poezie, Casa de Editură Max Blecher.

Marea Britanie, în calitate de invitat special al ediției, a programat discuții, ateliere și prezentări pe bandă rulantă la standul care poate fi considerat una dintre cele mai spectaculoase întreprinderi văzute până acum prin târgurile de carte din România, cu mobilier din hârtie și statuete din același material suspendate la înălțime, deasupra cărților și a invitaților prinși în dezbateri și lecturi la microfon.

Cu zeci de noutăți editoriale și peste 700 de titluri cu reduceri între 15% și 30%, Grupul Editorial Trei a fost și la ediția a XIV-a Salonului Internațional de Carte Bookfest considerându-se într-un comunicat una dintre destinațiile preferate ale cititorilor români.

Cele mai vândute volume de ficțiune au fost la standul lor „Mytos”, de Stephen Fry (În afara colecțiilor, Editura Trei), „Xanax”, de Liviu Iancu (În afara colecțiilor, Editura Trei), „Colivia de aur”, de Camilla LÓ“ckberg (colecția Fiction Connection, Editura Trei), „Alb letal” de Robert Galbraith (colecția Fiction Connection, Editura Trei) și, pe poziția a cincea, „Frantumaglia”, de Elena Ferrante (colecția Literary Fiction, Editura Pandora M).

Volumul vedetă din colecțiile de psihologie a fost „Limbajul uitat” de Erich Fromm. Astfel, în top 5 cărți de psihologie apreciate de vizitatorii târgului din perspectiva celor de la Trei, după „Limbajul uitat” (colecția Psihologie și Psihoterapie, Editura Trei), urmează „Cartea imaginilor. Comori din arhiva Institutului C.G. Jung din Zürich”, de Ruth Ammann, Venera Kast și Ingrid Riedel ed. (În afara colecțiilor, Editura Trei), „Jurnalul unui bebeluș”, de Daniel N. Stern (colecția Psihologie pentru toți, Editura Trei), „Freud. În vremea lui și a noastră”, de Élisabeth Roudinesco (În afara colecțiilor, Editura Trei) și, pe cea de-a cincea poziție, „5 tipuri de persoane care îți pot distruge viața”, de Bill Eddy (colecția Psihologie practică, Editura Trei)

Nici autorii români publicați de Editura Trei nu au trecut neremarcați, cele mai vândute cinci volume fiind „Xanax”, de Liviu Iancu, „Să nu râzi”, de Raluca Feher, „Măștile fricii”, de Camelia Cavadia, „Care dintre noi”, de Chris Simion-Mercurian și „Aspecte ale economiei românești în timpul Războiului Rece (1946-1991)”, de Petre Opriș.

Cititorii fideli Editurii Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, au preferat „Unfu*k Yourself. Eliberează-ți mintea și trăiește-ți viața”, de Gary John Bishop, volum urmat din perspectiva vânzărilor de „Arta subtilă a nepăsării”, de Mark Manson, „Atomic Habits. O cale ușoară și eficientă de a-ți forma obiceiuri bune și a scăpa de cele proaste”, de James Clear, „Zeii nu ne-au părăsit niciodată”, de Erich von DÓ“niken ,și de „Fată, deschide ochii”, de Rachel Hollis.

Cei mai mici dintre cititorii care au ajuns la Trei s-au bucurat de întâlnirea cu personajele lor preferate. Cele mai dorite titluri din colecțiile Literati și PanDA au fost „Atlas Obscura. Ghidul exploratorului pentru cei mai aventuroși copii din lume”, de Dylan Thuras și Rosemary Mosco (În afara colecțiilor, Editura Pandora M), „Tărăboi în grădina cu zarzavaturi”, de Sven Nordqvist (colecția PanDa, Editura Pandora M), „În căutarea inspirației”, de Ana Dragomir (colecția PanDa, Editura Pandora M), „Genialii”, de Anca Nedelcu și Elena Diana Nedelcu (în afara colecțiilor, Editura Pandora M), și „Ziua de naștere a lui Elmer”, de David McKee (colecția PanDA, Editura Pandora M).

Pe durata târgului de carte cititorii români s-au putut bucura de întâlnirea cu autoarea britanică Clare Mackintosh și au sărbătorit 30 de ani de la nașterea iubitului personaj literar Elmer. De asemenea, i-au întâlnit la standul Trei pe autorii Liviu Iancu. Camelia Cavadia, Ana Dragomir, Anca Nedelcu, Elena Diana Nedelcu și Petre Opriș.

Curtea Veche Publishing și-a dat din nou întâlnire cu cititorii la Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XIV-a. Deja obișnuitele lansări, sesiuni de autografe și întâlniri cu autorii sau alăturat ofertelor de 2+1 cadou la toate cărțile sau 25% discount la orice volum.

În top 10 preferințe ale cititorilor de Curtea Veche pe primul loc spun editorii că a fost „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa” de Klaus Iohannis, care și-a lansat cea de-a treia carte în prima zi a salonului de carte. Un volum pentru oricine dorește să devină un cetățean European implicat. O carte care invită la dezbatere, la analiză și cunoaștere.

Urmează pe a doua poziție ultimul volum din colecția Regii și Reginele Noastre, „Carol al II-lea. Un rege român sub povara epocii sale” de Adrian Cioroianu și Eduard Matei. Povestea unui prinț sclipitor, de la care s-au așteptat atâtea, și a unui Rege care a reușit, atât cât i-a stat în putință, să se ridice la înălțimea acelor așteptări.

A treia cea mai solicitată carte de la Curtea veche este cel mai recent publicat volum al lui Brené Brown, „Îndrăznește să conduci”. Un volum ce listează multe principii esențiale pentru leadershipul curajos și o carte îndrăzneață tocmai pentru că autoarea își dezvăluie propriile slăbiciuni.

Locurile patru și cinci sunt împărțite de cele mai noi cărți pentru copii din colecția „Poveștile Cristinei” – „Țup și pădurea încremenită” de Alex Donovici (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa), respectiv „Întâmplări vindecatoare” de Cristina și Alex Donovici (ilustrată de Cristiana Radu). Al treilea volum din seria Țup surprinde personajele îndrăgite ale seriei într-o ipostază mai puțin fericită, căzute sub vraja jocurilor pe calculator și a „țipsurilor”. Iar poveștile cuprinse în „Întâmplări vindecatoare” sunt o invitație de a intra într-o lume miraculoasă, populată de șoricei năstrușnici, ciupercuțe poznașe, dovlecei vorbitori sau sirene jucăușe de la care copiii au mereu o lecție de învățat.

Pe șase „Fericirea eu un ac de siguranță” de Răzvan Exarhu, bestseller-ul care de la lansare a bătut cele mai multe recorduri: de la cea mai roz carte și până la cele mai multe ace de siguranță primite la lansări, de la cele mai multe declarații de dragoste online despre o carte, până la cele mai multe hohote de râs provocate în public.

A șaptea cea mai căutată carte la standul Curtea Veche e bestseller-ul internațional „Tată bogat, tată sărac” de Robert T. Kiyosaki. În cartea sa de căpătâi susține că sistemul de învățământ te învață prea puține lucruri despre bani și că adevărata educație financiară pornește de la părinți.

Pe opt s-a clasat o apariție tot de la categoria bestseller, cea mai populară carte a lui Brené Brown, „Curajul de a fi vulnerabil”, în care vulnerabilitatea nu mai este privită doar ca o conștientizare a victoriei sau a înfrângerii, ci ca o înțelegere a faptului că ambele sunt necesare.

Pe nouă, „Let”s Do It, Romania! Cum am mobilizat 1,8 milioane de oameni să curețe România”. Cartea, care este alcătuită după un concept editorial al jurnalistei Anca Vancu, demonstrează cum fiecare dintre noi poate schimba ceva în jur; despre putere, curaj, ambiție și ce înseamnă să fii un bun exemplu pentru ceilalți.

Clasamentul primelor zece titluri este încheiat de „Expres”, un volum de proză documentară de Mihnea Mihalache-Fiastru, în care veți descoperi tot felul de culturi și subculturi dispărute: dictatori și traficanți de droguri, lupte de câini și hoți de mașini, politicieni corupți și biletari ieșiți din circuit ș.a.m.d.

Cei de la Grupul editorial Art au arătat că în ceea ce privește literatura pentru copii și adolescenți, editura Vlad și Cartea cu Genius au vândut cel mai bine, pentru categoria de vârstă 0-7 ani „Atlasul penelor. Totul despre păsări”, de Tish Rabe, ilustrații de Aristides Ruiz, traducere din limba engleză de Florin Bican. „Înăuntru-Afarei tale. Totul despre corpul uman”,tot de Tish Rabe, ilustrații de Aristides Ruiz, traducere din limba engleză de Florin Bican a fost a doua cel mai bine vândută carte din târg pentru secțiunea de vârstă dedicată celor mai mici cititori, iar topul 3 a fost încheiat de „Malala și creionul magic”, de Malala Yousafzai, ilustrații de Kerascoët, traducere din limba engleză de Ioana Bâldea Constantinescu.

În Colecția Arthur Retro, cititorii au căutat cel mai tare „Cățelușul șchiop”, de Elena Farago, cu ilustrații de Ethel Lucaci Băiaș. Al doilea volum din punctul de vedere al solicitării în târg este noua ediție a poveștilor grupate în „Bertoldo și Bertoldino”, de Giulio Cesare Dalla Croce, repovestire de Adriana Lăzărescu, ilustrații de Silviu Băiaș. Pe locul trei a încheiat târgul în 2019 „Povestea gâștelor”, de George Coșbuc, ilustrații de Vasile Olac

La categoria de vârstă 7-14 ani, cei de la Arthur au descoperit că vizitorii au fost cuceriți de „Școala pentru Bine și Rău”, de Soman Chainani, ilustrații de Iacopo Bruno, traducere din engleză de Ioana Vîlcu, Colecția Orange Fantasy. Pe locul doi sunt „Animale fantastice #2: Crimele lui Grindelwald” (Scenariul original), de J.K. Rowling, ilustrații de MinaLima, traducere din engleză de Tatiana Dragomir, iar a treia carte căutată este „Cum am supraviețuit clasei a VIII a”, de Robert Ersten, un volum coordonat de Ioana Nicolaie.

Colecția miniGRAFIC are deja fanii săi, iar „Dogman”, de Dav Pilkey, traducere din limba engleză de Iulia Pomagă, a dominat vânzările, urmată, pe locul doi de „Carton”, de Doug TenNapel, traducere din limba engleză de Ioana Bâldea Constantinescu, și, pe trei, de „Teatrul Corpului Uman”, de Maris Wicks, traducere din limba engleză de Ioana Tudor.

În secțiunea Youngart, adresată cititorilor adolescenți carea u trecut de 14 ani, vedeta a fost „Miss Peregrine 4. Harta zilelor”, de Ransom Riggs, traducere din limba engleză de Laura Ciobanu. Pe locurile doi și trei s-au plasat „Secera”, de Neil Shusterman, traducere din limba engleză de Dan Sociu și „În Brooklyn crește un copac”, de Betty Smith, traducere din limba engleză și note de Alexandra Columban, Colecția YoungartRetro.

Adulții au preferat, din oferta editurii Paladin, mai ales volumul „Cuvinte despre lumină (#2). Poarta jurământului”, de Brandon Sanderson, traducere din limba engleză de Ana-Veronica Mircea, Paladin Fantasy Masters, urmat de „Portalul îngerilor”, de Richard Morgan, traducere din limba engleză de Petru Iamandi, Paladin Science Fiction, „Ultimii descendenți, O serie Assassin”s Creed #1″, semnat de Matthew J. Kirby, traducere din limba engleză de Ana-Veronica Mircea, Paladin Young Books. Clasamentul primelor cinci titluri din editură este completat de „Giganții adormiți”, de Sylvain Neuvel, traducere din limba engleză de Alexandra Fusoi, Paladin Science-fiction. Primul volum din seria Dosarele Thetis, și de „Roboții IV. Roboții din lumea zorilor”, de Isaac Asimov, traducere din limba engleză și note de Alexandra Fusoi, serie de autor Isaac Asimov.

Editura Grafic se laudă în primul rând cu vânzările de la „Sandman: Preludii și nocturne”, de Neil Gaiman, ilustrații de Sam Kieth, Mike Dringenberg, Malcolm Jones, traducere din limba engleză de Alex Văsieș, urmat de „Saga”, a lui Brian Vaughan, ilustrații de Fiona Staples, traducere din limba engleză de Beatrice Feleagă și de „Să înțelegem benzile desenate (Arta invizibilă)”, de Scott McCloud, traducere din limba engleză de Mariana Buruiană și Alex Moldovan.

Editura Art are un top de ficțiune ale cărui vânzări pentru adulți e condus de „Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău”, de Fredrik Backman, traducere din limba suedeză de Andreea Caleman, colecția musai, și „Sistemul periodic”, de Primo Levi, traducere din limba italiană de Vlad Russo, colecția Cărți Cult, pentru ca al treilea volum căutat să fie „4 3 2 1″, de Paul Auster, traducere din limba engleză de Iulia Gorzo, colecția musai.

Și non-ficțiunea de la Art a avut performerii ei în materia de vânzări la Bookfest. „Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton”, de Alfred Lansing, introducere de Nathaniel Philbrick, traducere din engleză și note de Gabriel Tudor, colecția Sapiens, e pe primul loc, urmat de „Viața secretă a marilor artiști”, de Elizabeth Lunday, ilustrații de Mario Zucca, traducere din limba engleză de Ioana Tudor și de „Viața secretă a cadavrelor”, tratată de Mary Roach, traducere din limba engleză și note de Gabriel Tudor, colecția Sapiens.

Editurile Nemira și Nemi pentru copii au așteptat cititorii la standul din cadrul Bookfest 2019 cu zeci de noutăți editoriale, pachete cadou și cărți pentru toată familia. Preferințele vizitatorilor au fost preponderent ficțiunea străină și titlurile din imprintul Armada de science fiction, fantasy și thriller.

Cartea cea mai așteptată s-a dovedit „Foc și Sânge”, de George R.R. Martin, apărută în imprintul Armada – o poveste din universul Urzeala Tronurilor, istoria misterioasei și sângeroasei dinastii a Targaryenilor, în cei 300 de ani când dragonii zburau deasupra Westerosului.

„Ceva în apă”, de Catherine Steadman, din imprintul Armada a fost pe locul doi, dovedindu-se thrillerul perfect de citit în vacanță și povestea unui cuplu care pleacă în luna de miere în Bora Bora, iar în timpul unor scufundări găsesc ceva ce le poate schimba radical viața. În bine sau în rău.

Al treilea titlu în clasamentul editurii e „Pachinko”, de Min Jin Lee, din colecția Babel, un roman care se află pe toate listele de recomandări de lectură ale revistelor străine importante și este recomandată de fostul președinte al SUA, Barack Obama – saga unei familii de imigranți coreeni în lupta lor pentru supraviețuire, integrare și identitate în Japonia secolului al XX-lea.

Pe patru, după bestsellerul „Câteva motive să iubești viața”, Matt Haig revine cu o carte la fel de emoționantă, autentică și de folos oricui simte, uneori, că lumea în care trăim îl înnebunește: Gânduri de pe o planetă nervoasă.

„Poveste pentru Maria. O carte despre copilărie, părinți și dragoni”, de Ioana Bâldea Constantinescu, e pe cinci, o confesiune emoționantă și jucăușă despre copilărie prin ochii mamei, despre maternitate cu toate bucuriile și spaimele ei, despre subtila geografie a iubirii.

A doua jumătate a topului 10 Nemira e deschisă de „Prăbușirea imperiului”, de John Scalzi (autorul seriei Războiul bătrânilor), din imprintul Armada, urmat de fnalul îndrăgitei serii Young Adult: Regina roșie, cu „Furtuna războiului”, de Victoria Aveyard. Ultimele trei locuri din punctul de vedere al vânzărilor sunt adjudecate, în ordine, de mult-așteptata ediție a horror-ului clasic „Shining”, de Stephen King, din imprintul Armada, „Melmoth”, de Sarah Perry, în colecția Babel – o poveste gotică postmodernă cu totul inedită în peisajul literaturii actuale și de „Madam Picasso”, de Anne Girard, din colecția Damen Tango.

Cele mai căutate cărți Nemi au fost „Regina Maria și Marea Unire”, de Simona Antonescu, cu ilustrații de Alexia Udriște – din seria „Istoria povestită copiilor”, „Extraordinara călătorie a ariciului Ariston”, de Iulian Tănase, ilustrată de Alexia Udriște, prezentată de editori drept o poveste plină de lucruri absolut, aproximativ și total extraordinare, dacă nu chiar fantastice, „Sora cea mică”, de Jessica Meserve, o poveste menită să îi încurajeze pe toți copiii care se simt puși în umbră de frații și surorile lor mai mari, „Lama lama și bunicii”, de Ann Dewdney – o serie ecranizată de Netflix, și „Leul-fluture”, de Michael Morpurgo – o aventură care începe în savană și o prietenie între un băiețel și un leu care traversează orice obstacol.

Editura Polirom a încheiat Bookfest 2019 cu un top 5 autori români condus de Vintilă Mihăilescu, „În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului”, Cristian Teodorescu, cu „București, marea speranță” și Cristian Tudor Popescu, pentru titlul „Vremea Mânzului Sec”. În top urmează Mirel Bănică, cu volumul „Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor”, Aurora Liiceanu, „Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov” și Valeriu Gherghel, cu „Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înțelepți căr țile?”, ca și cele mai recente romane semnat de Dan Coman, „aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată” și Tudor Ganea, „8″.

În ce privește autorii străini, Yuhal Noah Harari continuă să domine preferințele cititorilor de la Polirom, cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”. Urmează Haruki Murakami, cu „Uciderea Commandorului.Volumul II. Metafora se schimbă”, recenta apariție sub semnătura lui Ian McEwan, „Mașinării ca mine”, Tom Nichols, cu „Sfârșitul competenței. Discreditarea experților și campania împotriva cunoașterii tradiționale” și Bernhard Schlink, cu „Olga” împreună cu volumul de Simone van der Vlugt, „Albastru din miez de noapte”.

În Top 5 Polirom Junior este clasicul George Orwell, cu „Odyr, Ferma animalelor”, roman grafic, urmat de Harper Lee, Fred Fordham, „…Să ucizi o pasăre cântătoare”, tot în forma de roman grafic. Tinerii cititori se pare că au fost cuceriți de autori români astfel că topul este completat de Flavius Ardelean, cu „Bezna”, și Călin Torsan, cu „Vrăjitorul dințos”, câștigătorul concursului Polirom Junior, ediția 2019, pentru ca lista primelor cinci cărți vândute să se încheie cu un titlu de Frances Hardinge, „Umbrele de sub piele”.

Cele mai vîndute colecții Polirom s-a dovedit a fi Top 10+, Biblioteca Polirom, Historia, Plural și Hexagon.

Cărțile ecranizate, autorii de top și biografiile celebre se află în topul preferințelor cititorilor Litera la Bookfest 2019.

Top 5 Litera ficțiune & non ficțiune este deschis de „Casa bântuită”, de Shirley Jackson, colecția Buzz Books. Editura prezintă o autoare extraordinară scrie o poveste înfricoșătoare despre o casă bântuită, un cadru realist dar combinat cu elemente horror și oculte ce a devenit, cum spune Stephen King, „unul dintre cele două mari romane cu subiect supranatural din ultimii o sută de ani” și sursa de inspirație pentru celebrul serial difuzat pe Netflix. Ceea ce la început pare să fie un experiment nevinovat, o întâlnire misterioasă cu niște fenomene inexplicabile, se dovedește rapid a fi o călătorie în cele mai cumplite coșmaruri ale celor patru care au sosit la Hill House și o investigație căreia mulți dintre ei s-ar putea să nu-i supraviețuiască. Pe locul doi este „Patrick Melrose”, de Edward St Aubyn, în imprintul Carte Pentru Toți. Bestsellerul internațional „Patrick Melrose” de Edward St Aubyn a inspirat serialul cu același nume cu Benedict Cumberbatch în rolul principal, disponibil acum pe HBO GO. Cartea ni-l prezintă pe Patrick Melrose, un copil plin de imaginație care se adaptează cu greu la viața alături de părinții săi. Urmărind traiectoria uluitoare a lui Patrick Melrose, de la o copilărie traumatizantă alături un tată abuziv și o mamă alcoolică în Provence-ul anilor ”60 la dependența de droguri din New Yorkul anilor ”80, romanele lui Edward St Aubyn fac o critică dură a clasei aristocrate britanice. Patrick Melrose încearcă să se salveze, dar drogurile nu îl fac să-și uite trecutul, iar petrecerile strălucitoare nu-i oferă izbăvire…, arată editura. „Swing Time”, de Zadie Smith, în colecția Clasici Contemporani Litera, este pe locul trei. Cei de la Litera propun „un roman ambițios, exuberant, a cărui acțiune se mută din nord-vestul Londrei în Africa de Vest, scris de autoarea multipremiată a bestsellerurilor Dinți albi și Despre frumusețe, nominalizat la Premiul Man Booker și finalist la National Book Critics Circle Award”. Două fete metise visează să devină dansatoare, dar numai una, Tracey, are talent. Cealaltă are idei: despre ritm și despre muzica celor de culoare, despre vremurile în care trăiesc și despre ce o face pe o persoană să se simtă cu adevărat liberă. Este o prietenie apropiată, din copilărie, care se termină însă brusc la începutul anilor 1920, o prietenie la care nu se vor întoarce niciodată, dar care nu va fi nicicând uitată. Al patrulea titlu este „Povestea mea”, de Michelle Obama, cea mai citită biografie la nivel global care continuă să fie bestseller și în România. Fosta Primă -Doamnă ale Statelor Unite ale Americii, Michelle Obama își scrie memoriile într-o carte sinceră, puternică și fascinantă invitând milioane de cititori să o descopere din copilărie până la viața de familie și cea politică. Pentru prima dată, Michele Obama descrie primii ani ai căsniciei sale, când încerca să găsească echilibrul între carieră și ascensiunea rapidă în politică a soțului ei. Ne dezvăluie detalii intime din discuțiile pe care le-au purtat înainte de candidatura lui Barack Obama la președinție și impresii despre rolul pe care ea l-a jucat în campania lui electorală, ca o figură populară, dar și foarte des criticată. Cu un stil narativ grațios, presărat cu umor și o sinceritate neobișnuită, Michelle Obama ne oferă o poveste vie din culisele vieții ei, relatând secvențe neștiute despre lansarea istorică a familiei ei pe scena internațională, precum și din viața lor ca familie prezidențială, de-a lungul celor opt ani spectaculoși petrecuți la Casa Albă – în care și-a descoperit propria țară, iar America a descoperit-o pe ea.

Pe locul cinci este „Maria, o Regină în război”, de Ion Bulei, o carte de istorie pe care cu toții ar trebui să o citim despre Regina Maria, cum precizează și autorul, celebrul istoric, cercetător și profesor Ion Bulei: „Așa cum englezii, atunci când se gândesc la reginele lor, o au în minte pe regina Victoria, tot astfel românii se duc cu amintirile regale mai întâi spre Maria. Ea e Regina.” Regina Maria continuă să ne fascineze, ne încântă cu adevărat metamorfoza acestei principese, pe jumătate englezoaică, pe jumătate rusoaică, într-o regină mai româncă decât românii, iubindu-i pe aceștia și iubindu-le țara până la a se confunda cu ei și cu ea. Ne-a plăcut, totodată, jocul intelectual pe care Maria ni-l propune: un personaj care, scriindu-și propria istorie, își corijează faptele de viață, iar noi, de pe margine, urmărim felul în care se conturează această istorie, istoria unei femei de succes.

În Top 5 Litera mică liderul este „La cinci pași de tine”, de Rachel Lippincott cu Mikki Daughtry și Tobias Iaconis. Prima pe lista de lectură în preferințelor adolescenților pe segmentul young adult este cartea ecranizată și publicată în peste 26 de țări „La cinci pași de tine”. O poveste de dragoste emoționantă, perfectă pentru fanii lui John Green, despre doi tineri care se îndrăgostesc deși nu se pot apropia unul de altul fără să-și riște viața. Urmează, pe doi, „Sally Jones, Maimuța criminalului”, de Jakob Wegelius, o poveste plasată la Lisabona, în jurul anului 1900. Într-o înfruntare în port, un om cade în apă. Trupul său nu este găsit niciodată. Cu toate acestea, marinarul finlandez Henry Koskela este acuzat de crimă și condamnat la douăzeci și cinci de ani de închisoare. Din dorința de a demonstra nevinovăția prietenului ei, Sally Jones pornește într-o călătorie plină de aventuri pe străzile înguste din Lisabona, apoi în Alexandria și Bombay, până în fabulosul palat al maharajahului din Bhapur. Pe drumul spre adevăr întälnește o tänără care cäntă fado minunat, un episcop suspect, un paznic de cimitir prietenos, un comisar sinistru, o cămilă cu trei cocoașe și un maharajah capricios… Un jurnal fascinant și un roman de aventuri construit după toate regulile genului, perfect pentru fanii misterelor și ai poveștilor cu detectivi.

Pe trei este „Charlie se transformă în cocoș”, de Sam Copeland, carte pentru copii, jucăușă, interactivă și minunat ilustrată, tradusă deja în 21 de limbi. Charlie McGuffin are un secret incredibil… Se poate transforma în tot felul de animale: purice, porumbel, chiar și rinocer. Problema e că asta se întâmplă când își face griji, și, în clipa de față, pe Charlie îl îngrijorează o grămadă de lucruri: Fratele lui (care e în spital); Părinții lui (care sunt sperați); Și bătăușul școlii (care l-a luat în vizor). Cu ajutorul celor mai buni prieteni, Charlie trebuie să găsească un mod de a ține sub control această nouă putere înfricoșătoare – și asta cât mai repede.

„Prințesă cu adevărat”, de Connie Glynn, este locul patru, continuarea primului volum deja devenit bestseller „Prințesă sub acoperire”, o poveste fermecătoare despre prietenie, devotament și curajul de a fi tu însuți într-o lume în care prințesele nu sunt ce par a fi, iar magia basmului se regăsește acolo unde te aștepți mai puțin.

Când se întorc la Rosewood Hall după vacanță, Lottie și Ellie speră ca, dupa evenimentele dramatice din ultimul an, vor avea parte de un trimestru liniștit. Dar la renumita școala se întâmplă lucruri teribile, iar elevii sunt otrăviți. Să fie oare tot mai aproape amenințarea organizației secrete Leviathan? Lottie și Ellie sunt hotărâte să descopere vinovatul, dar primejdia le pândește după colț … Connie Glynn s-a născut în Anglia în 1994 și a avut încă din copilărie o mare pasiune pentru povești, dictându-i mamei sale prima ei povestire la vârsta de șase ani. În timpul facultății a înființat canalul YouTube de vlogging Noodlerella, care s-a bucurat de un succes imens în Marea Britanie, adunând în scurt timp aproape un milion de abonați.

Locul 5 este adjudecat de „Scrisori din far”, de Emma Carroll, cu o poveste plină de aventuri, minunat scrisă, despre curaj, suferință, prietenie și compasiune în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și o lecție de viață dintre cele mai importante: respectul și bunătatea pot înfrânge prejudecățile și intoleranța. După mai multe luni de bombardamente în Londra, în urma unui raid aerian în care Sukie, sora ei mai mare, dispare fără urmă, Olive Bradshaw și fratele ei sunt trimiși într-un sătuc de pe coasta Devonului, în casa misteriosului paznic al farului. Acolo, Olive găsește un bilet codificat care pare să o lege pe Sukie de Devon și de ceva deopotrivă misterios și extraordinar de periculos.

Editura ALL a tras linie după Bookfest 2019 și „Exilul – Volumul XV” din seria Pisicile războinice, Puterea celor trei a ieșit cel mai căutat volum al standului. Pe doi s-a clasat „ROAR.30 de femei, 30 de povești”, de Cecenia Ahern iar „Eminescu. Poem cu poem. Postumele”, de Alex. Ștefănescu este al treilea cea mai căutată carte. Pe locul patru, topul de la ALL are „Anxietatea și fobia”, de Edmund J. Bourne iar topul este încheiat de „Cartea mea cu superjocuri”.

În Top 10 Humanitas la Bookfest 2019, cea mai dorită carte este „Melancolia”, de Mircea Cărtărescu. Noul volum e secondat de „În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi)”, de Radu Paraschivescu, iar pe locul 3 este „Caiet de ricoșat gânduri”, semnat de Gabriel Liiceanu. Horia-Roman Patapievici continuă clasamentul, pe patru, cu „Anii urii” iar „Regele și Duduia”, de Tatiana Niculescu s-a plasat pe locul 5. Cea de-a doua jumătate a clasamentului de încasări este inaugurată de „Podul cu vechituri”, de Dan C. Mihăilescu, și continuă cu volumul „Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac”, de Lucian Boia. „Arheologia iubirii”, de Cătălin Pavel, este pe locul 8 în preferințele cumpărătorilor de la Humanitas, „Cartea Reghinei”, de Ioana Nicolaie, pe nouă iar seria celor mai bine vândute cărți se încheie cu „Martori ai Fericirii. Șapte vieți de sfinți români”, de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu.

„Serotonină”, de Michel Houellebecq, a fost cea mai căutată carte pentru colecția Humanitas fiction, urmată de „Monsieur Karenin, de Vesna Goldwoethy și „Istoria Albinelor”, de Maja Lunde. În top mai sunt „Fiica ceasornicarului”, de Kate Morton, pe patru, „Răzbunarea iertării”, de Eric-Emmanuel Schmitt, pe cinci. „Pelerinul vrăjit”, de Nikolai Leskov, „Ministerul fericirii supreme”, de Arundhati Roy, „Imperiul fără sfârșit”, de Yi In-Hwa, „Un lup atârnă în cais cu capul în jos”, de Mo Yan și „Tatuatorul de la Auschwitz”, de Heather Morris, completează clasamentul celor de la Humanitas Fiction.

În ce îi privește pe cei mici, Humanitas Junior a înregistrat cele mai bune vânzări din târg pentru „Cine a pus piper în mare?”, de Carmen Tiderle ca și ediția Charles Darwin semnată de Sabina Radeva din „Originea speciilor”. „Jurnalul Annei Frank”, refăcut grafic de Ari Folman și David Polonsky, este pe locul trei al încasărilor din secțiunea junior, urmat de „Polly și Buster”, de Sally Rippin, „Cazul marchizului dispărut”, de Nancy Springer și, pe șase, „Casa de iarnă”, de Ben Guterson.

Editura RAO constatat că publicul său a preferat „Viața la curte. I, II”, cartea semnată de Eliza Ene Corbeanu. Pe locul doi, cititorii au plasat „Cartea secretelor, Cartea oglinzilor”, de E. O. Chirovici, iar a treia poziție a încasărilor RAO este a romanului „Podul de lut”, de Markus Zusak. Locurile patru și cinci sunt ocupate în ordine de „Regatul aripilor și al pieirii”, de Sarah J . Maas și „Goarna lui Tuturuz”, de Ștefan Mitroi pentru ca a doua jumătate a topului să înceapă cu „19 secrete japoneze”, de Ioana Lee, pe șase, și „Operatiunea Oculta, România înainte și după mareșalul Antonescu”, de Florian Bichir. John le Carre, cu „Moștenirea spionilor”, este pe opt pentru ca seria primelor zece titluri cu cele mai bune vânzări la RAO să fie închisă cu „Un an la Oxford”, de Julia Whelan și „Aici, acum, mereu”, de Catherine Isaac.

Cea de a XIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest a avut loc la Romexpo, în Pavilionul B2, între 29 mai și 2 iunie, iar cele circa 200 de edituri prezente au adus publicului cititor peste un milion de volume, dintre care câteva mii de titluri noi.

Foto: Facebok / Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XIV-a