Când a adoptat acest cățel nu a știut că viața ei se va schimba total. Cum a salvat-o Bunker pe Julie

Julie Barton s-a luptat ani buni cu depresia. Ba mai mult, s-a gândit chiar să-și pună capat zilelor. Tânăra și-a găsit însă vindecarea printr-o metodă mai puțin obișnuită: a adoptat un cățel. „Într-o zi, mama m-a găsit inconștientă pe podea. M-a dus la spital și am urmat o perioadă îndelungată de ședințe de terapie. Credeam că mă vindecasem, însă nu a fost așa”, a mărturisit Julie. „ La început nu știam ce a declanșat această depresie, credeam că e ceva în neregulă cu mintea mea. Treptat, după ce am fost la mai mulți specialiști, mi-am dat seama că sursa este chiar fratele meu””, a adăugat Julie. Clay avea un comportament agresiv și o torturase ani buni pe sora sa. O critica mereu, îi spunea că e urâtă și ratată, o agresa.

Traumele suferite de Julie săpaseră adânc, iar Julie ajunsese să creadă în cuvintele fratelui ei. Când credea că nu mai există nicio speranță, Barton a decis să adopte un cățel, un Golden retrievercăruia i-a dat numele Bunker. La început a crezut că e o idee nebunească. „Nu pot să am grijă de mine, daramite de un cățel,” și-a spus Julie. Însă, drăgalașa ființă i-a dat o speranță și un scop în viață. „Nu mă simțisem în stare de nimic atâția ani. Însă, de atunci am avut un motiv să mă ridic din pat. Mă uitam la Bunker cum țopăie și asta mă facea să râd. Era ca și cum aș fi ieșit din întuneric. Era un miracol. Un câine nu îți cere nimic, e doar acolo.”, a mai spus Julie.

La 18 luni, Bunker a început să se sprijine cu greu pe lăbuțele din spate și a fost diagnosticat cu displazie. „Aveam nevoie unul de celălalt. M-am gândit că nu aș putea să rămân pe pământ fără el”, povestește tânăra. Julie a strâns însă banii necesari pentru operația lui Bunker, iar acesta a fost salvat.

În 2002, Julie s-a căsătorit cu Greg, un coleg de facultate, și a avut două fetițe. „L-au iubit din primul moment, pentru că știau ce făcuse Bunker pentru mine”, spune ea.

Într-o dimineață, după ce dormise cu fiica cea mare a lui Julie, care avea coșmaruri, cățelul, care avea 11 ani, a început să verse sânge. „Veterinarul mi-a dat o veste cutremurătoare: Bunker suferea de cancer la plămîni și mai avea doar șase luni de trăit. Am fost devastată.

Cu o noapte înainte de despărțire, i-am dat mâncarea lui preferată și l-am rugat să fie întotdeauna cu mine””, mărturisește Julie, cu gândul la prietenul care a însoțit-o cu atâta dăruire.