Care sunt cele două sisteme de gândire care ne controlează viața

Laureatul Nobel, Daniel Kahneman, a detaliat în noua sa carte sistemele de gândire care stau în spatele modului în care luăm decizii, scrie New York Times.

Kahneman a câștigat în 2002 premiul Nobel pentru Economie. În cartea „Thinking, Fast and Slow” (Gândire rapidă, gândire lentă n.r.), bazată pe cercetarea sa de peste patru decenii, psihologul detaliază schema din spatele gândirii umane, schemă formată din două sisteme. Primul sistem, de gândire rapidă, este inconștient și intuitiv, iar al doilea, de gândire lentă, este conștient și bazat pe raționamente deductive.

Practic, primul sistem este folosit în momentul în care se iau decizii impulsive, de moment, bazate pe intuiție. Acest mecanism stă în spatele capacității indivizilor de a detecta, spre exemplu, ostilitatea din vocea cuiva. Cel de-al doilea sistem este activat în momentul în care cel dintâi nu oferă o soluție imediată situației în care ne aflăm. Mai exact, pentru a ne calcula taxele sau pentru a parca într-un spațiu foarte îngust avem nevoie să ne folosim gândirea lentă, respectiv sistemul 2.

FLASH NEWS Guvernul premierului ceh Andrej Babiš a fost învestit. Cine este „Donald Trump de Cehia“ și care sunt primele pucte de pe agenda sa

13:59

COMUNICAT Santa Claus brought toys and goodies for 300 children hospitalized at Grigore Alexandrescu and Dr. Victor Gomoiu hospitals

13:57

Pentru majoritatea lucrărilor sale, psihologul a colaborat cu omul de știință Amos Tversky. Tversky a murit în 1996, la vârsta de 59 de ani.

În prima fază a carierei lor, cei doi au realizat o serie de experimente ingenioase în urma cărora au identificat peste 20 de erori cognitive, respectiv erori de gândire care ne distorsionează modul în care interpretăm lumea înconjurătoare. Printre acestea se numără „efectul de ancorare”, respectiv tendința de a fi influențați de numere irelevante la care suntem expuși. Un studiu realizat în acest sens a arătat că un grup de judecători a fost mai predispus să dea sentințe mai mari dacă înainte au dat cu zaruri manipulate pentru a afișa cifre mai mari.

În a doua parte a carierei, cei doi au demonstrat că persoanele nevoite să ia decizii în circumstanțe incerte nu se comportă așa cum prevedeau modelele economice tradiționale. Mai exact, nu se aplică principiul maximizării utilității. Cei doi au studiat modul în care indivizii aleg între mai multe alternative riscante atunci când probabilitățile anumitor rezultate sunt cunocute. Conform teoriei care i-a adus lui Kahneman premiul Nobel, oamenii iau decizii pe baza valorii potențiale a unor câștiguri sau riscuri mai degrabă decât pe baza rezultatelor finale ale deciziilor luate.

În ultima parte a carierei sale, Kahneman cercetătorul s-a concentrat pe psihologia hedonismului, concepție etică potrivit căreia scopul vieții este plăcerea.