Care televiziune este campioana greșelilor gramaticale
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a monitorizat în luna martie numărul erorilor semnificative de folosire a limbii române în emisiunile realizate de televiziuni și de radiouri. De asemenea, au fost analizate clipurile publicitare, dar și dublarea în română a desenelor animate difuzate de televiziunile de nișă.
Această monitorizare este efectuată ca urmare a contractului de consultanță încheiat cu CNA și a fost prezentată la sediul CNA, joi 21 aprilie, de către Rodica Zafiu, coordonatoarea acestui proiect. La prezentarea publică a raportului au fost prezenți membrii Consiliului: Răsvan Popescu, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu și Dorina Rusu.
Vicepreședintele CNA, Răsvan Popescu a explicat faptul că CNA a reluat programul început în anul 2007 și întrerupt în 2013. Pentru acest an, vor mai fi monitorizate lunile august și noiembrie.
Față de numărul greșelilor monitorizărilor din anii trecuți, în perioada 1 martie – 31 martie 2016 au fost înregistrate mai puține greșeli deoarece au fost luate în calcul doar „greșelile semnificative”.
Astfel, potrivit monitorizării, în luna martie a acestui an, cele mai multe greșeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la Realitatea TV – 22. Clasamentul lunii martie este continuat de: B1 TV (18), Antena 3 (17), Național Tv (16), Antena 1 (15), Digi 24 (15), Prima TV (14), Pro TV (13), România TV (9), TVR 1 (8), TVR 2 (7) și Kanal D (7).
Pe de altă parte, în luna martie, la radiourile monitorizate, Radio România Actualități și Europa FM, au fost constatate doar câte trei greșeli.
În raportul rezultatelor monitorizării posturilor de radio și de televiziune în luna martie 2016, publicat pe site-ul CNA (http://www.cna.ro/IMG/pdf/Raport_1-31_martie_2016verif.pdf), sunt menționate toate greșelile întâlnite de monitori, însă tabelul cu greșelile înregistrate le conține doar pe cele grave, semnificative.
Potrivit monitorizării, au fost înregistrate cazuri de dezacord între subiect și predicat, cu mențiunea că în unele situații acest tip de greșeală este favorizată de faptul că subiectul era un substantiv colectiv, al cărui sens de plural atrage și verbul în sfera pluralului.
Câteva dintre exemplele trecute în raport sunt: „cei mai afectați […] sunt personalul navigant, care-și fac datoria” (corect: cel mai afectat […] este personalul navigant, care-și face datoria), „politicul, în nebunia lor de a controla” (corect: oamenii politici, în nebunia lor de a controla), „ne-au interceptat SRI-ul și pe noi” (corect: ne-a interceptat SRI-ul și pe noi), „laptele și brânza de Brădet are E.coli” (corect: laptele și brânza de Brădet au E.coli), „De ce a plecat toți odată așa? S-a speriat de tine?” (corect: De ce au plecat toți odată așa? S-au speriat de tine?).
O alta greșeală înregistrată a fost anacolutul (o greșeală de discontinuitate sintactică): „Ando a fost un jucător care ieșea la bătaie, care îi plăcea să ia adversarul pe piept și să se lupte cu el” (corect: Ando a fost un jucător care ieșea la bătaie, căruia îi plăcea să ia adversarul pe piept și să se lupte cu el), „dacă revendicările lor nu se vor găsi rezolvări pentru ele” (corect: dacă pentru revendicările lor nu se vor găsi rezolvări), „stâlpii societății civile atât le place de mult să se împăuneze” (corect: stâlpilor societății civile atât le place de mult să se împăuneze).
Totodată, au fost înregistrate o serie de exprimări redundante, pleonastice, precum: „deocamdată, pentru moment, la revedere” (corect: deocamdată, la revedere), „eu am trecut anterior prin perioada” (corect: eu am trecut prin perioada), „ce făceau înaintașii lor în trecut” (corect: ce făceau înaintașii lor), „cel puțin jumate de zodiac este afectat, dar numai în proporție de 50%” (corect: cel puțin jumătate de zodiac este afectat).
Potrivit monitorizării, folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greșeli privesc scrierea substantivelor compuse, mai ales cu „șef” și cu „prim”. De semenea raportul cuprinde greșeli de punctuație, de pronunție (de exemplu, rostirea greșită a literei „x”), utilizarea englezismelor și a calcurilor după engleză.
În luna martie 2016, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor, Andreea Dinică, Ionuț Geană, Dana Manea, coordonator Rodica Zafiu) 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Național TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV și Digi 24) și două radiouri (Radio România Actualități și Europa FM), alese în funcție de audiență, de acoperirea națională, de ponderea emisiunilor informative și de dezbatere și de asumarea unui rol cultural și educativ.
S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de știri și dezbateri. La fel ca în etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervențiile verbale și mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care își asumă responsabilitatea redactorii și colaboratorii posturilor respective.
Lista posturilor monitorizate în această etapă corespunde, în mare măsură, listelor folosite în monitorizările din etapele precedente (în special celor din ultimele rapoarte, realizate în anul 2012), ceea ce permite comparația și formularea de concluzii mai generale asupra calității limbii române folosite în presa audiovizuală.