Case din lut, cu sticle montate în pereți ca să intre lumina și cu acoperiș din iarbă,în Buzău

Un minisat cu căsuțe din lut cu ferestre făcute din parbrize, cu sticle puse în pereți ca să intre lumina și cu acoperiș pe care va crește iarba a fost realizat în satul buzoian Berca, inițiatorul proiectului fiind o învățătoare care vrea să includă ansamblul într-un circuit turistic ecologic.

Ansamblul format din cinci căsuțe din lut, ridicate la marginea satului Berca, pe drumul spre Mănăstirea Rătești, a fost ideea unei învățătoare de 35 de ani, din Buzău, și a început să prindă contur în vara acestui an.

Nicoleta Marin, inițiatoarea proiectului, povestește că ideea de a ridica aceste căsuțe ecologice i-a venit după ce un alt proiect, acela de a ridica un parc eolian, a fost sortit eșecului din cauza costurilor mult prea ridicate.

„Am vrut să facem un parc eolian. N-am reușit și am zis apoi să rămânem în același domeniu, eco. Când am realizat că ne costă prea mult să restaurăm case țărănești vechi și tot căutând pe internet idei despre ce am putea să facem, am dat peste casele cob, care mi s-au părut interesante. Am văzut că este o tehnică nouă și am zis să încercăm. Am contactat o arhitectă care are primele case de acest gen. La început ne-am gândit că e mai simplu, dar n-a fost. Pe parcurs ne-am dat seama că nu este ușor să ridicăm aceste case. Avem cinci case de cob, merge greu să le ridicăm pentru că nu e ca și cum ai face o casă din cărămidă. Trebuie să fie anumite condiții meteo, să fie soare, să bată vântul. Am reușit să ridicăm toate zidurile”, afirmă învățătoarea.

Ea mai spune că prin acest proiect, „Cob Village”, vrea să promoveze zona Buzăului: „Am zis că dacă venim cu altceva decât cu o simplă pensiune poate atragem mai mulți turiști care vin aici, la noi, pentru că avem Vulcanii Noroioși, avem cârnații de Pleșcoi, dar turiștii vin și pleacă, nu lasă nimic în comună”.

Ansamblul care cuprinde cinci case te duce cu gândul la o poveste.

Căsuțele sunt construite dintr-un amestec de pământ lutos, nisip, paie de grâu sau de orz și apă. Fără cofraje, cărămizi sau substanțe chimice.

Construcțiile sunt rotunde, fără colțuri și muchii. În pereții exteriori au fost modelate nișe în care sunt puse sticle de diverse culori sau borcane prin care intră lumina de afară. Cât despre ferestre, acestea sunt de fapt parbrize de mașină reciclate, care nu ar trebui să se aburească. În interior, casa va fi ceruită după ce pe ziduri se va așterne cu pensula un strat de ulei de in. Tencuiala exterioară este un amestec de nisip, păr de capră, balegă de vacă și foarte puțină apă.

Realizatoarea proiectului de la Berca crede că o astfel de casă este locuința pe care oricine și-o dorește pentru că este eco și rezistă la seisme, neexistând pericolul ca zidurile să cadă peste cei aflați înăuntru.

„Am umblat la toate fermele din zonă să facem rost de păr de capră pe care ulterior a trebuit să-l luăm la mână și să-l tăiem la 2,5 centimetri lungime. Nu vă spun că în cursul anului am cununat un cuplu, iar de la nunta finilor noștri am luat toate sticlele de șampanie. Vă dați seama cum au reacționat cei de la restaurant când le-am cerut sticlele goale. Din ele am făcut niște decorațiuni – în momentul când intră lumina prin ele se obțin niște efecte deosebite, altfel se vede răsăritul, apusul, e deosebit. De asemenea, am mai folosit în pereți și parbrize auto pe care le-am încastrat în cob”, povestește inițiatoarea proiectului.

Căsuțele sunt ridicate pe stâlpi curbați din lemn.

„Ne-am dus în pădure și am luat copacii cei mai strâmbi, ca să păstrăm elementele naturale. Așadar, totul este așa cum am luat din natură. Lemnele folosite sunt salcâmi întregi care în unele cazuri ies din pereți, dar nu am vrut să intervenim. Doar lemnul folosit la acoperiș a fost prelucrat și ignifugat, iar acum lucrăm la șanțurile pentru scurgerea apei și la placarea cu piatră de Siriu a aleilor. Am fost nevoiți să facem fundație din beton pentru că după ce am luat terenul am făcut un studiu geologic și ni s-a spus că este predispus la alunecări de teren. Din acest motiv, fundația este din beton, că altfel, la o eventuală alunecare, ar fi luat-o casele la vale. Casele, deși la fel, sunt unice, deoarece sunt modelate manual, ceea ce reflectă starea sufletească pe care o are fiecare. Nu poți construi o casă de cob dacă nu ai o atitudine pozitivă, pentru că se pune foarte mult suflet în ele, în executarea lor. N-o să reușești să le faci dacă ești nervos”, mai spune Nicoleta Marin.

Căsuțele vor fi acoperite cu un strat izolator peste care va fi plantată iarbă. Acest acoperiș va fi pus în două săptămâni, dacă vremea va permite. Va fi un acoperiș eco, cu plante de sedum care cresc pe un pământ special.

Fiecare casă are patru camere și patru băi, acestea urmând să fie tencuite cu o tencuială naturală din Maroc, comandată în Germania, care va elimina necesitatea faianței. Această tencuială va fi dată în primăvară, pentru că acum condițiile meteorologice nu mai sunt prielnice, fiind nevoie de o temperatură constantă pentru ca lucrarea să reziste și să fie de bună calitate.

Căsuțele vor avea și centrale termise, pentru că turiștii își vor dori confort.

„Casele nu vor fi cu sobe. Poate că aceia care vin nu au chef să bage pe foc și de aceea mergem pe această variantă, de centrale termice”, mai spune inițiatoarea proiectului.

Minisatul de la Berca a fost ridicat cu ajutorul vecinilor și al prietenilor.

„A fost mai greu la început, până ne-am învățat cu tehnica cob, pentru că, deși am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrări efectiv. Costurile nu sunt de-colo. Noi am avut noroc că în zona Berca este pământul lutos, dar dacă nu-l aveam, trebuia adus din altă parte. Se adaugă nisip, piatră, paie, pe toate trebuie să le procuri. Iar ca să ridici construcția, este nevoie de forță de muncă, multă forță de muncă și îți trebuie mulți prieteni ca să poți să realizezi un sat atât de mare”, adaugă învățătoarea.

După ce minisatul eco va fi finalizat, inițiatoarea proiectului intenționează ca în centru să fie amenajată o piață locală, unde să fie promovate produsele tradiționale din zona Berca, respectiv cârnații de Pleșcoi, dar și babicul și covrigii de Buzău.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)