Elaine Howard Ecklund, coordonatoarea studiului, descrie această controversă mai degrabă drept un „război al cuvintelor alimentat de cercetători, oameni religioși și persoane aflate între cele două tabere”, iar rezultatele cercetării au contrazis ateismul universal al oamenilor de știință, arătând că „peste jumătate din cercetătorii din India, Italia, Taiwan și Turcia se autodescriu ca fiind religioși, relatează totb.ro.
Uimitor, de pildă, este că în populația generală din Hong Kong există de două ori mai mulți atei convinși (55%) decât în rândul comunității științifice din regiune (26%), arată autoarea. Totuși, studiul a dovedit că cercetătorii tind să fie, în general, mai puțin religioși decât segmentul majoritar al populației.
În ceea ce privește conflictul dintre religie și știință, autorii cercetării au constatat că doar o minoritate a oamenilor de știință din fiecare regiune analizată consideră că ar exista un astfel de conflict. În Marea Britanie, una dintre țările cu tradiție care au fost studiate, doar 32% dintre oamenii de știință au caracterizat raportul dintre religie și știință ca fiind de natură conflictuală. 25% dintre cercetătorii de la Hong Kong, 27% din cercetătorii indieni și 23% dintre cercetătorii taiwanezi consideră că știința și religia pot coexista și se pot ajuta reciproc.
Autorii au menționat faptul că mulți dintre cei chestionați au fost de părere că religia poate reglementa unele practici când vine vorba de „zonele gri” ale moralei. „Religia oferă o orientare în acele cazuri în care oamenii ar putea fi tentați să o ia pe scurtătură morală pentru că vrei să publici ceva anume și îți spui „Oh, acest experiment nu a fost destul de bun, dar dacă îl prezint într-o anumită lumină, ar putea să fie suficient”, a dezvăluit un profesor de biologie din Marea Britanie.
Un alt profesor de științe exacte a dezvăluit că este de părere că există mai multe tipuri de ateism. „Nu am nicio problemă cu participarea la serviciul religios pentru că, de cele mai multe ori, este o manifestare culturală”, a susținut un cercetător în domeniul fizicii care a adăugat că deseori a luat parte la slujbe pentru că fiica sa cânta în corul bisericii. „Te simți de parcă ai admira o altă parte a culturii tale, cu toate că nu am nicio credință personală din punct de vedere religios. Nu mă îngrijorează deloc faptul că religia încă există undeva în lume”, a spus acesta.
Mai mult, dincolo de datele cantitative pe care le-au obținut, ei au descoperit și că există multe nuanțe în ceea ce privește percepția oamenilor de știință asupra religiei, majoritatea dintre ei dovedindu-se toleranți față de practicile, tradițiile și convingerile religioase ale celor din jur. „Dezbaterile pe teme religioase sunt destul de frecvente aici, mai ales pentru că toate lumea vorbește despre templul la care merge, despre biserica la care participă la slujbe. Deci, practic, nu este o problemă pe care să o ascundem. Pur și simplu discutăm despre subiect. Asta pentru că în Taiwan conviețuiesc oameni de religii diferite”, a răspuns un profesor de biologie taiwanez.
În realizarea acestei cercetări, americanii de la Rice University au colectat informații de la un eșantion format din 9.422 de respondenți provenind din Franța, India, Italia, Hong Kong, Turcia, Taiwan, Marea Britanie și SUA. Relizatorii studiului au și călătorit personal în aceste regiuni pentru a putea obține 609 interviuri aprofundate, definitivând astfel cel mai amplu studiu realizat vreodată referitor la relațiile dintre credință și știință. „Știința este un efort la nivel global, iar atât timp cât știința se desfășoară la nivel mondial, trebuie să recunoaștem că linia de demarcație între știință și religie este mult mai permeabilă decât consideră majoritatea oamenilor”, a conchis Ecklund.