În jur de 100 de persoane au asistat la cele două ore de festivități prezentate de Nicolae Manolescu, președintele de curând reales al Uniunii Scriitorilor din România. Cea mai mare parte dintre distincțiile acordate au fost decise de juriul compus din Dan Cristea (președinte), Al. Călinescu, Gabriel Dimisianu, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Nicolae Oprea și Răzvan Voncu. Alte câteva premii au fost hotărâte de conducerea organizației.
„Nu avem clachetă, așa că am bătut eu din palme”, a glumit în fața publicului regizorul galei, Andrei Măgălie, dând startul evenimentului întretăiat de intervențiile muzicale susținute de solista Irina Sârbu, însoțită de cei trei instrumentiști care îi alcătuiesc formația (pianistul Puiu Pascu la pian, contrabasistul Ciprian Parghel și percuționistul Tudor Parghel). Dintre toate glumele cu care scriitorii au încercat să îndulcească trecerea timpului ar fi de reținut trei, care ar fi putut să poarte titlurile:
„Credeam că scap fără să mi se pună lumina în ochi în viața asta, dar uite că nu scap”, de Nicolae Manolescu, președinte.
„Un plic pe care nu îți este teamă să-l primești”, în varianta spusă de Varujan Vosganian, pus să recunoască, totuși, că este gluma președintelui Nicolae Manolescu.
„Chiar dacă nu mi-aș fi dedicat toată viața literaturii, tot aș fi scris doar ca să intru în Uniunea Scriitorilor”, în interpretarea lui Alex Ștefănescu, laureatul Premiului Național pentru Literatură.
Multă lume crede că premiile pentru literatură nu mai contează. Multă lume ar putea să aibă dreptate atunci când te gândești că pe aceeași scenă pot să stea recunoașterea cu aer național acordată șotiilor cu aer didactic semnate de Alex Ștefănescu și intervențiile efervescente și problematizante oferite de Radu Cosașu. Autorul „Supraviețuirilor” a primit premiul C. Țoiu, în valoare de 5.000 de euro, adunați din chiria plătită de o firmă pentru apartamentul lăsat de Țoiu, după moarte, Uniunii Scriitorilor. Mai ciudat este totuși cum s-a gândit cineva să nominalizeze la acest premiu toată opera lui Cosașu la concurență cu un roman de Augustin Cupșa, cu mai multe contribuții critice semnate Marius Miheț și cu trei romane „publicate în ultima vreme”, după cum a explicat prezentatorul, de Dan Stanca. Dar, așa cum spunea pe scenă Nicolae Manolescu, acest premiu este acordat de conducerea Uniunii și nu de juriu. Au mai fost premiați poetul Vasile Dan și revistele literare Ex Ponto și Luceafărul de dimineață, dar fără concurenți nominalizați.
După ce Andrei Pleșu, nominalizat pentru volumul său „Despre inimă și alte eseuri” (Editura Humanitas, 2017), s-a recuzat, câte un premiu special au primit volumele „Rebreniana. Studii, articole, documente” (editura Academiei Române, 2017), de Niculae Gheran, și „Creștinismul românesc. Studii istorico-filologice” (editura Spandugino, 2017), de Alexandru Niculescu. Potrivit celor afirmate pe scenă, starea de sănătate i-a împiedicat pe ambii autori să își ridice personal premiile.
Dintr-un motiv sau altul, juriul Uniunii Scriitorilor pentru aparițiile editoriale din anul 2017 a considerat mai potrivit să nu facă nicio nominalizare la secțiunea intitulată oficial (și poate nu la fel de stângaci ca și în cazul traducerii), cartea de dramaturgie.
Premiile Uniunii Scriitorilor pentru anul 2017 au mai fost acordate pentru:
Cartea de poezie – „Frica” (editura Tracus Arte, 2017) de Eugen Suciu
Cartea de proză – „Lanțul de aur” (editura Humanitas, 2017) de Andrei Cornea
Cartea de eseu, critică și istorie literară- „Literaturile române postbelice” (editura Școala Ardeleană, 2017) de Ion Simuț
Cartea pentru copii și tineret – „Basme cu O-Glinda” (editura Tracus Arte, 2017) de Olga Delia Mateescu
Cartea de traduceri – Alexandra Coliban, pentru varianta în limba română a volumului lui Philip Roth „Contraviața” (editura Polirom, 2017)
Premiul „Mircea Ciobanu” – „Corp de literă” de Floarea Țuțuianu