Ce efecte au temperaturile atipice de iarnă asupra animalelor

Este clar că nu ai nevoie de o statistică multianuală sau de opinia unui specialist că iarna pe care o experimentăm în această perioadă este complet atipică. Este mai cald ca de obicei și condițiile de „iarnă” normală cu geruri și zăpadă par a nu se îndeplini. Ai fi surprins de această evoluție, mai ales că în alte părți ale lumii oamenii experimentează vreme năprasnică, potrivit Agerpres.

Este probabil să te întrebi dacă există vreun efect asupra animalelor, ca urmare a temperaturilor anormal de crescute și a umidității crescute. Ai și de ce, susține medicul veterinar Daniel Lescai, citat de Agerpres.

MAI MULTE DESPRE ANIMALE GĂSIȚI AICI

Orice organism pregătit să supraviețuiască, în urma evoluției, în anotimpuri diferite, dezvolta mecanisme de adaptare ce intră în acțiune ciclic și protejează sau pregătesc animalul sau planta respectivă, pentru condițiile neprielnice. În același timp în care aceste mecanisme angajează organismul pe diferite căi consumatoare de energie sau, dimpotrivă, de conservare a energiei vitale, apariția unor condiții ce împiedică activarea lor, cu siguranță vor conduce către situații de dezechilibru.

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

În condiții de iarnă, cu temperaturi foarte scăzute, cu hrana puțină, cu apă greu accesibilă anumite organisme, animale sau vegetale, se protejează prin diferite mecanisme adaptative precum hibernarea, hipobioza, reducerea activității vitale pe perioada menținerii acestor condiții. Mecanismele de apărare și adaptare la astfel de condiții sunt activate de diferiți factori de mediu (lumina, temperatura, calitatea și cantitatea hranei) ce determina un răspuns la nivelul circuitelor neuro-hormonale ale animalelor și a proceselor biochimice din interiorul plantelor.

Cine nu știe că iarna ursul sta în bârlogul său și consumă din rezervele acumulate pe perioada toamnei, ca țestoasele hibernează, la fel și veverițele și aricii. Iarna, numeroase plante își pierd frunzele și practic „încremenesc” până în primăvară.

Și totuși, este mai cald iar umiditatea este mai mult prezența ca și ploaie sau lapoviță decât ninsoare. Acest lucru va face că unele dintre plante să „creadă” că este primăvară și să își înceapă ciclurile vitale în mod anormal de repede. Frunzele și florile apărute în această perioadă pot înseamnă cu siguranță o producție vegetală mai mică în sezonul următor, afectând astfel tot lanțul trofic, inclusiv omul. Animalele ce în mod normal ar trebui să își reducă activitatea în această perioadă pot fi stimulate să fie mai active, să își consume mai mult din resursele acumulate și să caute mai timpuriu hrana, afectând oricum o sursă redusă.

Dar te vei întreba cum este afectat un animal domestic, un câine sau o pisică, de aceste modificări climatice ?

În majoritatea situațiilor ai fi surprins să afli că ar putea chiar fi motiv de fericire. Cine are nevoie de lăbuțe înghețate, otite, cistite, boli respiratorii și vânt care să îți zburlească blănița ? Și totuși…

Vremea mereu schimbătoare ar putea să influențeze modul în care organismul unui câine își desfășoară procesul de năpârlire, de înlocuire a părului cu unul specific sezonului. În aceste cazuri există posibilitatea de a ne confrunta cu un proces incomplet sau întins pe o perioadă foarte lungă, afectând astfel sănătatea pielii și rezistența organsimului în general. Din alte puncte de vedere, vremea atipică poate influența comportamentul animalelor. Condițiile bune ale vremii favorizează deplasarea animalelor și posibilitatea conflictelor. În plus, deja observăm că în anumite zone din țară există o recrudescență a unor focare de rabie (turbare) ca urmare a răspândirii bolii de către lupi, adică verii mai îndepărtați ai câinilor domestici.

Dar există un pericol major pentru sănătatea animalelor de casă?

Între vietățile ce pe perioada iernii intra într-o perioadă de repaus biologic se numără și atât de rau-famatele căpușe. Căpușele se „simt” foarte bine la temperaturi cuprinse între 5-6 minim și 10-12 grade Celsius. În acest fel, bolile transmise de către acestea, pot să apară mai devreme de perioada așteptată, de risc, care este primăvara.

Există un pericol real de transmitere a bolilor vectoriale precum Babesioza, Anaplasmoza, Borelioza și Ehrlichioza. Este clar că și puricii se vor simți bine și putem observa o infestație mai puternică. Pericolul de îmbolnăvire este real, sfatul de specialitate și experiența ducând către o mai mare atenție față de deparazitările periodice, eficiente și corecte împotriva paraziților externi (căpușe, purici) și interni.