Embolia pulmonară poate surveni „din senin”, fără nici o manifestare prealabilă.
„În general, de vină sunt acele cheaguri de sânge care se formează în venele picioarelor și a căror migrare în plămâni determină embolia pulmonară. Semnele trombozei venoase sunt umflarea bruscă a unuia sau ambelor membre inferioare, iar în cazuri mai grave colorarea albăstruie a acestora. Plămânul este organul unde sângele se încarcă cu oxigen și se elimină dioxidul de carbon rezultat din procesele celulare. O bună oxigenare a sângelui este esențială pentru buna funcționare a organismului, lipsa de oxigen ducând la o asfixie ce poate fi comparată cu cea a înecatului sau spânzuratului. Sângele (lipsit de oxigen) este preluat de inimă prin cavitățile sale, apoi este trimis în plămâni pentru oxigenare. Din plămâni, sângele oxigenat este preluat din nou de inimă și trimis către organism pentru buna desfășurare a activității celulelor și organelor. Prin embolie pulmonară înțelegem blocarea acestui circuit al sângelui la intrarea și în interiorul plămânilor. Blocajul survine cel mai frecvent din cauza unui cheag, dar substanțele uleioase administrate intravenos și aerul ajuns accidental în sistemul venos pot declanșa, de asemenea, mecanismele emboliei pulmonare. Singura manevra accesibilă la debut este administrarea de oxigen și susținerea inimii, care este suprasolicitată datorită obstacolului din plămâni, în contextul hipoxiei generalizate „, spune pentru Gândul Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.
Ajuns la spital, pacientul este internat la terapie intensivă, unde se susțin funcțiile organismului și se administrează anumite substanțe care dizolvă cheagurile de sânge. Cazurile disperate ajung la operație, dar cu șanse minime de reușită. ”Cu cât cantitatea de cheaguri este mai mare și înfundă un număr crescut din vasele pulmonare, cu atât riscul de evoluție letală este mai mare” , spune medicul.
Un alt element important este legat de starea inimii și a organismului în ansamblu. „O inimă obosită va ceda mai repede în cazul unei embolii pulmonare. Educația sanitară a populației și creșterea calității actului medical vor duce la scăderea incidenței emboliei pulmonare grave, letale. Deshidratarea, imobilizarea și neglijarea tratamentului la pacienții cu boli venoase conduc către embolia pulmonară.
Măsurile sunt simple: evitarea expunerii la caldură excesivă în mod inutil, suplimentarea aportului de lichide sănătoase, bogate în minerale, nu în zaharuri, evitarea sedentarismului cu plimbări zilnice de câțiva kilometri, respectarea pauzelor și mobilizarea în cursul călătoriilor lungi cu mașina sau cu avionul, purtarea ciorapilor elastici la persoane cu predispoziție la boli venoase. Creșterea nivelului serviciilor medicale va permite evaluarea populație prin screening, astfel se vor depista persoanele cu predispoziție la hipercoagulabilitatea sangvină”, concluzioneză medicul pentru Gândul.