Prima pagină » Magazin » Ce este sindromul burnout și cum știm că ne afectează

Ce este sindromul burnout și cum știm că ne afectează

Publicat: 23/07/2016, 13:38

Actualizat: 01/10/2018, 20:01

Burnout-ul propriu-zis nu este clasificat drept boală, dar îl face pe individ să se lupte cu propriile sale trăiri, care pot fi de neînțeles.

„Cu toate că derivă din stres, burnout-ul (cunoscut și ca sindromul arderii complete sau oboseală cronică) este o afecțiune diferită. Stresul este o adaptare a corpului la anumiți factori externi și este mai ușor de identificat. Simptomele burnout-ului se manifestă subtil, mai ales în primele faze ale acestuia. Două stări pot alerta starea de burnout – epuizarea emoțională (invidul este epuizat emoțional, lipsit de energie) și performanța redusă (persoana respectivă nu poate duce la îndeplinire obiectivele de la serviciu sau acasă, îi este greu să se concentreze , nu are creativitate)”, precizează neurologul Dan Mitrea.

Atunci se recomandă vizita la un specialist pentru a primi tratament împotriva depresiei și a anxietății. „Revenirea se face treptat, pacientul trebuie să fie monitorizat de un psihiatru. În perioada respectivă se recomandă întreruperea temporară a activității de muncă.

Sindromul burnout se manifestă în mai multe etape. Acestea au fost descrise de psihologii Freudenberger și North. Etapele prin care o persoană trece până ajunge la suprasolicitare sunt:

1. Nevoia (compulsivă) de afirmare – aceasta apare, în cele mai multe cazuri, la începutul carierei sau după ce o persoană a schimbat locul de muncă. Individul încearcă să se facă remarcat, să își dovedască valoarea la locul de muncă.

2. Mai multă muncă. Datorită acestei nevoie mari de afirmare, individul își stabilește obiective înalte care de obicei necesită mult efort.

3. Neglijarea nevoilor personale – având în vedere că individul își dedică foarte mult din timpul său serviciului, nu mai are timp de familie, prieteni, nu se mai odihnește, Astfel, nevoile personale trec pe planul secund.

4. Apariția situațiilor conflictuale – neglijarea nevoilor personale va duce la apariția situațiilor conflictuale cu persoanele din jur, individul simte că ceva în viața lui nu este în regulă, dar nu poate spune exact ce.

5. Reevaluarea valorilor personale – individual ajunge să ignore orice nevoie personală și nu își mai face timp pentru hobby-uri sau micile plăceri ale vieții.

6. Negarea problemelor – oboseala începe să își pună amprenta, individul nu mai dorește să interacționeze cu oamenii din jur și devine agresiv.

7. Retragerea -persoana se izolează, simte că nu mai are niciun scop în viață, își pierde speranța și își găsește evadarea în vicii.

8. Schimbarea comportamentului – persoanele din jurul individului (familia, colegii sau alte persoane) încep să observe schimbările de comportament.

9. Depersonalizare – individul începe să se desconsidere, nu se mai vede valoros sau util.

10. Sentimentul de gol interior – pentru a compensa cu faptul că nu mai consideră locul de muncă o plăcere, individul recurge la alte acțiuni care îi pot da o mică satisfacție pe moment.

11. Depresiea – indiferența acaparează gândirea individului, devine lipsit de speranță.

12. Burnout – se produce colapsul emotional și fizic; în astfel de momente apar și gândurile suicidale; cu toate acestea sunt puține cazurile în care se și duce la bun sfârșit planul suicidal”, spune neurologul Dan Mitrea de la clinica Intermedicas.

Acest sindrom poate fi prevenit. „Contează programele individuale oferite de compania în care individul lucrează, dar și educația acestuia. Câteva sfaturi pentru persoanele care se tem că ar putea suferi de acest sindrom: stil de viață sănătos (alimentație echilibrată), stabilirea unor limite ale activității la serviciu și pauze de lucru în timpul zilei”, concluzionează specialistul.

Tags: epuizare fizica limitare manifestare serviciu stare viata

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase