Ce legătură există între căsătorie și oase

Publicat: 24 01. 2014, 13:15
Actualizat: 02 04. 2019, 05:23

Bărbații care au o căsnicie stabilă sau sunt implicați într-o relație de lungă durată au oase mai puternice decât cei ale căror căsnicii au eșuat, se arată într-un nou studiu, potrivit dailymail.co.uk.Pentru realizarea acestui studiu a fost considerată importantă și vârsta bărbaților. Potrivit cercetătorilor, bărbații care se căsătoresc înainte de a împlini vârsta de 25 de ani au oase mai slabe decât cei care au spus „da” mai târziu.

Studiul, publicat în jurnalul Osteoporosis International, nu a evidențiat aceeași legătură între o relație bună și sănătatea oaselor, în cazul femeilor.

Cu toate acestea, oamenii de știință au observat că femeile care au parteneri înțelegători au o rezistență osoasă mai bună decât cele ale căror parteneri nu le apreciază sau nu sunt înțelegători din punct de vedere emoțional.

În rândul bărbaților care s-au căsătorit înainte de a împlini 25 de ani, cercetătorii au descoperit o reducere semnificativă a rezistenței osoasă a coloanei vertebrale pentru fiecare an de căsnicie care a precedat această vârstă.

„Căsătoriile timpurii au fost în detrimentul bărbaților, probabil din cauza stresului că trebuie să aibă grijă de familie”, a spus Arun Karlamangla, coautor al studiului.

De exemplu, autorii spun că bărbații care se căsătoresc de tineri sunt mai puțin educați și câștigă mai puțini bani, din acest motiv ar putea fi mai stresați.

Acesta este primul studiu care analizează legătura dintre căsnicie și sănătatea oaselor, potrivit autoarei cercetării, Carolyn Crandall.

„Se știau foarte puține lucruri despre influența factorilor sociali – alții decât factorii socio-economici – asupra sănătății oaselor. O sănătate bună depinde nu doar de comportamente sănătoase, cum ar fi să urmezi o dietă sănătoasă și să nu fumezi, dar, de asemenea, și de alte aspecte sociale ale vieții, cum ar fi viața maritală și calitatea relațiilor”, a spus Crandall.

Legătura dintre căsătorie și sănătatea oaselor s-a evidențiat la nivelul coloanei vertebrale, dar nu și a șoldului, probabil din cauza diferențelor din compoziția oaselor, au spus cercetătorii.