Ce probleme se pot rezolva prin hipnoză

Motivele care îi determină pe oameni să apeleze la hipnoză sunt diverse. „Hipnoza nu este o terapie în sine, ea reprezintă doar o componentă a unui proces terapeutic complex. Hipnoza sprijină demersul terapeutic prin creșterea receptivității la sugestii, prin accesarea părții inconștiente a psihicului, prin deblocarea unor abilități creative și imaginative. Pacientul este ajutat să își folosească abilitățile inconștiente într-un mod constructiv, să dobândească un control mai mare asupra propriei stări de bine și de sănătate”, mai spune psihoterapeutul.

În timpul hipnozei, persoana este relaxată, are respirația încetinită și ochii închiși, așa că pare adormită. „Chiar termenul hipnoză induce această idee, deoarece provine din Hypnos, care în greaca veche însemna somn și era, de asemenea, numele zeului somnului. De fapt, pacientul se află într-o stare de veghe relaxată, este conștient de stimulii exteriori, dar îi ignoră. Atenția este focusată asupra trăirilor și imaginilor interioare indicate de terapeut. În transa hipnotică, undele cerebrale sunt de tip alfa, specifice stării de calm, relaxare, de visare cu ochii deschiși sau momentelor premergătoare adormirii”, adaugă Ina Baranga, de la Centrul MindCare, pentru Gândul.

Persoana hipnotizată poate rămane cu amintiri după ieșirea din transă. „Amnezia posthipnotică apare rareori în mod spontan. De obicei, terapeutul sugerează persoanei hipnotizate să uite anumite experiențe sau indicații din timpul transei. Scopul este de a permite inconștientului să exploreze noi posibilități și să descopere soluții și răspunsuri inedite, creative, pe care partea conștientă a minții nu le-ar fi găsit. Există situații în care inducerea amneziei nu are rezultate. Dacă pacientul este motivat să rețină anumite informații sau sugestii, atunci și le va putea aminti”, afirmă psihoterapeutul Ina Baranga

Amnezia indusă prin hipnoză poate fi folosită și pentru a îndepărta amintirile dureroase. „În acest caz, amintirea neplăcută este mai întâi procesată terapeutic pentru a-i reduce potențialul traumatizant. Ulterior, este sugerată amnezia în transa hipnotică. Amintirea nu va fi ștearsă, ci doar nu va mai putea fi accesată”, concluzionează Ina Baranga pentru Gândul.