Ce șanse are Mircea Cărtărescu să ia Nobelul pentru literatură. Câștigătorul se anunță joi

Academia suedeză va anunța numele laureatului premiului Nobel pentru literatură pe 2015 joi, la ora locală 13.00 (14.00 ora României, n.r.), la Stockholm. În acest an, Comitetul Nobel pentru literatură a primit 198 de propuneri, inclusiv 38 de scriitori care nu au mai fost niciodată propuși în trecut.

Dintre cele 198 de propuneri, Comitetul Nobel a reținut cinci finaliști și a studiat în amănunțime operele acestora. Din Comitetul Nobel pentru Literatură fac parte membri ai Academiei Regale Suedeze, profesori de lingvistică și literatură de la diverse universități de prestigiu, dar și laureați ai premiului Nobel pentru literatură din anii precedenți.

Ca în fiecare an, casele de pariuri din Marea Britanie acordă cote scriitorilor creditați cu șanse reale de a câștiga premiul Nobel pentru literatură. Astfel, potrivit casei Ladebrokes, pe primul loc în rândul favoriților din acest an se află scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, cu o cotă de 3 la 1.

Pe locurile următoare se află scriitorul japonez Haruki Murakami și scriitorul kenyan Ngugi wa Thiong’o, ambii cu o cotă de 6 la 1.

Locul al treilea, prin prisma cotei alocate (10 la 1) este împărțit de trei scriitori: norvegianul Jon Fosse și americanii Joyce Carol Oates și Philip Roth.

Mircea Cărtărescu se află într-o companie selectă din acest punct de vedere, având o cotă de 50 la 1, la egalitate cu un grup numeros de scriitori, în rândul cărora se remarcă autori celebri pe plan mondial, precum Hilary Mantel, Colm Toibin, Umberto Eco, Salman Rushdie, Don Paterson, Margaret Atwood, Ian McEwan, Michel Tournier și George R.R. Martin.

Scriitorul român a primit cote similare și din partea altor case de pariuri cunoscute, precum Nicerodds, Paf și Unibet.

Începând din 1901, premiul Nobel pentru literatură este decernat în fiecare an unui autor din orice țară de pe Glob care, potrivit cuvintelor lui Alfred Nobel, „a produs în domeniul literaturii cea mai remarcabilă lucrare într-o tendință idealistă”. Deși lucrările individuale sunt uneori citate de Academia suedeză în comunicatul care motivează alegerea laureaților, în sintagma de mai sus termenul „lucrare” se referă la întreaga operă literară a unui scriitor.

Considerat cea mai prestigioasă și mai intens mediatizată distincție literară din lume, premiul Nobel aduce la cunoștința publicului larg un autor și opera sa. Trofeul îi aduce acestuia o promovare la scară planetară, renume pe plan internațional și câștiguri financiare deloc de neglijat.

Nu de puține ori premiul Nobel pentru literatură a avut și o semnificație politică, având uneori valoarea unei dezavuări a regimurilor autoritare. Într-adevăr, mai mulți scriitori exilați, disidenți, contestatari, persecutați și interziși la publicare în țările lor au fost recompensați cu Nobelul pentru literatură, printre aceștia numărându-se nume sonore precum Boris Pasternak, Pablo Neruda, Aleksandr Soljenițîn și Gao Xingjian.

Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseiști, poeți și dramaturgi. Totuși, lista laureaților include și trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson și Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) și un șef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).

În 2013, scriitoarea canadiană Alice Munro, supranumită „maestra nuvelei contemporane”, a devenit primul scriitor din lume care a publicat exclusiv nuvele și care a fost recompensată cu premiul Nobel pentru literatură.

Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înțeles destine umane și a dezvăluit universul țărilor aflate sub ocupație”, a precizat la momentul respectiv Comitetul Nobel.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriții la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaționale. Anul acesta, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, în unanimitate, drept candidat la premiul Nobel pentru literatură pe 2015.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la București. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București și a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit „generația optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din „Nostalgia” le-au urmat un scurt roman („Travesti”, 1994) și apoi unul în trei volume, „Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei românești contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România și din Republica Moldova, Asociația Scriitorilor Profesoniști din România (ASPRO), Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România, precum și de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis și Ziarul de Iași. Volumele sale au fost nominalizate în Franța pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul „Nostalgia” a primit în 2005 premiul „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg și Torino.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincție acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer.

Premiul pentru medicină a marcat, luni, debutul sezonul Nobel, care a continuat, marți, cu premiul Nobel pentru fizică. Miercuri a fost decernat premiul Nobel pentru chimie.

Câștigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinței exprimate de fondatorul prestigioaselor distincții, Alfred Nobel – va fi anunțat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 855.000 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepția celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituții. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.