Ce se întâmplă în corp când combini alcoolul cu energizantele. Prima reacție e la nivelul creierului

Compoziția băuturilor energizante include de obicei următoarele elemente: cofeină, care stimulează sistemul nervos, aminoacizi esențiali, cum este taurina implicată în transmitera impulsurilor nervoase, și substratul energetic, cum ar fi zaharurile sau alte substanțe similare. „La acestea se adaugă conservanți, aditivi și alte substanțe, inclusiv aluminiu din ambalajele utilizate. Chiar dacă substanțele de bază au, la prima vedere, și în doze normale, efecte benefice asupra sistemului nervos, asocierea aditivilor și a altor substanțe vor avea efecte nedorite pe termen îndelungat. Dacă trecem de doza uzuală (adică mai mult de o cutie de băutură energizantă ) sau facem anumite combinații, putem ajunge în situații realmente periculoase, fără a conștientiza de unde provine, de fapt, necazul””, precizează dr. Claudiu Chivu.

În combinație cu alte stimulente sau cu alcoolul, energizantele pot fi fatale. ”’În cazul primelor, efectele secundare ale cofeinei se sumează cu cele ale celorlalte stimulente, apare un fenomen de potențare. În  combinație cu alcoolul, în prima fază, băutura energizantă va estompa la nivel cerebral efectul acestuia. În rest, băuturile energizante pot potența și efectele nocive ale drogurilor””, adaugă specialistul.

 Băuturile energizante pot determina apariția infarctului. „Conținutul de cofeină al unei doze de băutură energizantă este de obicei dublu față de o cafea normală. Consumul exagerat de cofeină conduce la amplificarea frecvenței bătăilor inimii, la creșterea tensiunii arteriale, la palpitații, dureri în dreptul inimii, senzație de sufocare. În cazul persoanelor care prezintă boli cardiace preexistente, consumul de băuturi energizante este interzis, deoarece o inimă slăbită nu va face față suprasolicitării și va ceda. Cum cedeaza inima : în două moduri, fie printr-o tulburare de ritm, fie prin infarct miocardic. Infarctul reprezintă moartea unei porțiuni din mușchiul inimii. În general,  ca urmare a blocării aportului de oxigen. În afară de suprasolicitarea directă a inimii, există și alte mecanisme care pot conduce la infarct. Cofeina are un efect diuretic, adică de deshidratare a celulelor, crescând implicit vascozitatea sângelui. Există studii care sugerează că aportul a peste 200 mg. de cofeină pe zi induce în organism o creștere a unor substanțe proinflamatorii, cum este homocisteina, și se asociază cu o incidență mai mare a infarctului miocardic””,precizează medicul Claudiu Chivu.

 Atitudinea terapeutică în cazul unui infarct  diferă foarte mult. „Sunt situații în care masa musculară cardiacă afectată este atât de mare încât pacientul nu mai poate fi salvat. În ultima perioadă, datorită accesului mai bun la serviciile medicale cardiologice, mortalitatea în infarctul acut a scăzut destul de mult. Dacă pacientul reușește să ajungă în timp util într-un centru specializat de cardiologie intervențională, va beneficia de angioplastie, cu sau fără implantare de stent, procedura prin care se reduce amploarea deteriorării miocardului. În situația în care, în urma unui infarct miocardic, inima este afectată prin apariția unui defect septal sau anevrism de ventricul, chirurgul va interveni pentru a corecta defectul survenit, efectuându-se concomitent și operații de by-pass aortocoronarian, asta pentru a aduce mai mult sânge la mușchiul inimii””, precizează dr. Claudiu Chivu.

Semnele care prevestesc infarctul

 Semnele vor fi interpretate în contextul stării generale a organismului și al istoricului factorilor de risc. ”’Durerea în piept, ca o gheară care strânge sau care apasă pe inimă, lipsa de aer, starea de rău general, cu transpirații și senzația iminentă de moarte, pot fi semne ale infarctului miocardic. Oricare din aceste semne pot să apară cu ore sau zile înaintea infarctului, într-o formă estompată. Dacă pacientul are și un istoric cu factori de risc: boli cardiovasculare în familie, fumat, hipercolesterolemie, stres, diabet, hipertensiune arterială, gută, obezitate, atunci este indicat un consult cardiologic””, afirmă dr. Claudiu Chivu.