„Apa este un element foarte important pentru corpul uman. În fapt, suntem o combinație de apă, oase, mușchi și grăsime. Echilibrul între acești cinstituenți duce la echilibru metabolic, adică la greutatea optimă și starea de sănătate. Există multe teorii legate de cantitatea de apă pe care trebuie să o consumăm, dar aceasta variază în funcție de mai multi parametrii. Aceștia sunt: starea de sănătate, nivelul de activitate, sex, starea fiziologică – sarcina sau alăptarea, regiunea unde locuim. Zilnic pierdem apă prin mai multe procese fiziologice, cum ar fi transpirația, respirația, eliminarea urinei și unele procese intestinale. Apa trebuie recuperată prin aport. Acest aport nu trebuie să fie numai din lichide, pentru că apa o putem lua și din alimente. În Metoda Balanică de prevenție și tratament, proporția dintre grăsime și apă este foarte importantă. Cu cât avem mai multă grăsime, cu atât avem o cantitate mai mică de apă. Pe măsură ce cantitatea de grăsime scade, procentul de apă crește. Corpul nostru este 50-60% apa, uneori și mai mult. Cantitatea de lichide zilnice trebuie să fie de aproximativ 2 l, iar în cazul bărbaților chiar de 3 l. Cantitatea minimă de apa trebuie să fie de 1,5 l””, subliniază pentru Gândul medicul Florin Bălănică, specialist în medicină personalizată și nutritiție.
Apa contribuie la eliminarea reziduurilor metabolice din organele vitale, transportă substanțele nutritive la celule și asigură hidratarea nasului, urechilor și gâtului.
„Lipsa de apă poate duce la deshidratare, situație care apare atunci când nu există suficientă apă în organism pentru a se desfășura funcțiile normale. Chiar si deshidratarea ușoară ar putea determina un nivel scăzut de energie și oboseală. Cauzele frecvente ale deshidratării includ, vărsăturile, diabetul, arsurile, febra sau transpirația excesivă. Dacă o persoană nu bea suficiente lichide atunci când vremea este caldă sau când face sport se poate deshidrata. Manifestările deshidratării sunt diferite, pentru că sunt determinate de cantitatea de apă pierdută. Iată câteva dintre simptomele ușoare de deshidratare: sete, pierderea apetitului alimentar, piele uscată, fierbinte, urină închisă la culoare, uscăciunea gurii, oboseală sau slabiciune, frisoane, amțeli.
Dacă pierderea de apă este mai mare se pot experimenta următoarele efecte ale deshidratării: accelerarea ritmului cardiac și al respirației, diminuarea transpirației, micșorarea cantității de urină, creșterea temperaturii corpului, oboseală extremă, crampe musculare, dureri de cap, greață, furnicături la nivelul membrelor””, precizează medicul Florin Bălănică.
În cazuri de deshidratare avansată se poate ajunge la convulsii, pierderea cumoștiinței și chiar moarte.
Deshidratarea poate duce, atât la persoanele aparent sănătoase, cât și la cei cu diverse patologii, la diverse boli sau accentuarea unora existente. Acestea sunt scăderea protecției imunitare, tromboza, modificarea coagulării etc.
Activitatea fizică necontrolată poate duce la deshidratare, dar și la o afectare articulară acută.
„De asemenea, consumul excesiv de apă poate contribui la eliminarea unor minerale importante, cum ar fi magneziu, potasiu și alte săruri. Un om aparent sănătos nu are de ce să facă exces de apă. Corpul nostru produce apă în timpul proceselor metabolice. Mâncarea trebuie să reprezinte o sursă importantă de apă, prin legume, fructe, dar nu numai. Există și intoxicația cu apă, chiar dacă foarte rară. Intoxicația cu apa se produce prin dezechilibru electrolutic la o cantitate de 100g/kg și afectează preponderent copiii și atleții.
Mai exisă o categorie de persoane afectate de aportul în exces de apă, cei care țin dieta cu apă. Excesul reduce pofta de mâncare. Este adevărat, consumul adecvat de apă reduce efectele celulitei, constipației și ale îmbătrânirii. Excesul duce la supraîncărcare, intoxicatie și chiar deces””, adaugă nutriționistul.