Acestă explicație a fost, însă, considerată nesatisfăcătoare de fizicienii Stephen Hawking și de Thomas Hertog, întrucât ar implica apariția întâmplătoarea a universului nostru și, implicit, a vieții. Or fizica nu poate lucra cu noțiunea de „întâmplător” cum, de altfel, nu poate lucra nici cu cea de „infinit”.
„Nici eu, și nici Stephen nu am fost foarte mulțumiți de acest scenariu. Sugerează că multiversul a apărut întâmplător și că nu prea avem să spunem despre asta”, a declarat Hertog pentru BBC News.
Potrivit calculelor lui Hawking și ale co-autorului Thomas Hertog din lucrarea „O Ieșire Lină din Inflația Eternă?” (A Smooth Exit from Eternal Inflation?), numărul posibilelor universuri paralele nu doar că este finit, ba chiar ar fi mult mai mic decât ne-am aștepta. În plus, multe dintre aceste noi universuri nu ar avea condiții radical diferite, ci chiar similare cu cele din universul nostru.
„Reduce multiversul la un set gestionabil de universuri, care arată toate la fel”, a precizat Hertog pentru publicația britanică The Guardian.
„Este ca și cum ai o baie plină de multe tipuri de bule de săpun, fiecare dintre ele reprezentând un univers diferit”, a precizat Clifford Johnson, profesor de fizică la University of Southern California, citat de publicația Astronomy.
„Ce sugerează acest model este un mecanism în urma căruia probabil că varietatea de bule de sapun existentă nu este atât de mare precum am crezut”, a mai adăugat Johnson.
Modelul propus de Hawking și de Thomas Hertog este important nu doar pentru că prezintă o imagine a multiversului alternativă celei oferite de modelul inflației eterne, ci și datorită faptului că elimină atât noțiunea de „infinit”, cât și pe cea de „întâmplător”, amândouă inutilizabile în științele exacte.