Ce televiziune a acordat cel mai mare spațiu funeraliilor lui Corneliu Vadim Tudor. „Suntem ca într-o societate primitivă, în care există un cult al morților”
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a analizat, în ședința de marți, modul în care televiziunile de știri Antena 3, B1 TV, Digi 24, Realiatea TV și România TV au reflectat în emisiunile difuzate, în perioada 14 – 17 septembrie, decesul lui Corneliu Vadim Tudor, care a murit pe 14 septembrie, la vârsta de 65 de ani.
Monitorizarea de linie pe acest subiect a fost făcută de CNA la autosesizarea membrului Consiliului Dorina Rusu, cea care a și condus ședința de marți.
Dorina Rusu a spus că a solicitat monitorizarea acestui subiect pentru că a constatat că televiziunile din România „au o predilecție pentru înmormântări”, dar nu doar pentru acest fapt.
„Suntem intoxicați de dimineața până seara (…) cu tot felul de lucruri de astea îngrozitoare. Suntem ca într-o societate primitivă, în care există un cult al morților (…) Dar motivul pentru care am cerut această monitorizare nu este legat că se face foarte mult tam-tam pe tema morții unui om, ci acela că în cele trei-patru zile în care s-a discutat despre moartea lui Corneliu Vadim Tudor s-a ajuns la situații aberante. Acest personaj, care de 25 de ani, a intoxicat spațiul public românesc, de un naționalism de tip ceaușist, xenofob, antisemit, care și-a făcut un univers de credință din calomnie, a fost prezentat ca erou, ca patriot, ca un om care își iubește țara cu ardoare. (…) Acest personaj a fost prezentat cumva drept model. Îmi pare rău că a murit, dar (…) a făcut foarte mult rău spațiului public românesc”, a spus, în ședința de marți, Dorina Rusu.
Consultând monitorizarea realizată de departamentul de specialitate al Consiliului, membrii CNA au constatat că România TV a alocat cel mai mare spațiu subiectului Vadim Tudor, respectiv 28 de ore.
Pe locul al doilea în acest clasament s-a situat Antena 3, cu aproape 17 ore, iar pe locul al treilea – B1 TV, cu 15 ore.
Realitatea TV a dedicat subiectului decesului lui Vadim Tudor aproape 2 ore, iar Digi 24 – aproximativ 1,5 ore.
Pe de altă parte, CNA a analizat și o reclamație privind emisiunea „Jocuri de putere” din 14 septembrie, de la Realitatea TV, în care moderatorul, Rareș Bogdan, a vorbit despre Corneliu Vadim Tudor.
În opinia Dorinei Rusu, discursul lui Rareș Bogdan despre Vadim Tudor a încălcat cel mai mult legislația audiovizualului comparativ cu modul în care a fost abordat subiectul decesului acestuia la televiziunile de știri.
„Dintre tot ce am văzut, mi se pare declarația lui (Rareș Bogdan, n.r.) cea mai gravă, este exact ce nu ar trebui să facă un moderator. A prezentat acest personaj toxic drept un model (…) L-a promovat ca pe un om de cultură, ca pe un mare patriot, ca pe un om care-și iubeste țara și ca pe un model care trebuie urmat”, a spus Dorina Rusu.
Prezentă la ședința de marți, Lavinia Șandru, reprezentanta Realitatea TV, a spus că, în respectiva emisiune, Rareș Bogdan și-a exprimat o opinie referitoare la Vadim Tudor. „Dacă Rareș Bogdan l-a simpatizat și a avut o relație de prietenie cu acesta, nu cred că trebuie sancționat. Este opinia lui. (…) S-a stins omul, s-a dus pe lumea cealaltă. Noi, ca și creștini, să-l murdărim prin noroi?”, a spus Lavinia Șandru.
În afara faptului că România TV, Antena 3 și B1 TV au dedicat atât de mult spațiu decesului lui Corneliu Vadim Tudor, membrii CNA nu au constatat încălcări ale legislației audiovizualului în reflectarea acestui subiect.
În schimb, în cazul emisiunii lui Rareș Bogdan de la Realitatea TV, au fost făcute două propuneri de amendare – cu 5.000 de lei (făcută de Radu Călin Cristea), respectiv cu 10.000 de lei (făcută de Florin Gabrea) -, însă niciuna dintre acestea nu a întrunit numărul minim necesar de voturi (șase) pentru a putea fi aplicată.
Potrivit membrului CNA Radu Călin Cristea, sunt două aspecte în acest caz. „Senzația tuturor (telespectatorilor, n.r.) de saturație ține de o anumită formă de reacție a presei românești. Nici nu pot să spun dacă e bună sau rea, trebuie să o luăm ca atare. În clipa în care se pune mâna pe un asemenea subiect, el este livrat populației în cantități insuportabile. (…) Au fost și alte evenimente care n-au legătură cu decese care au creat aceeași senzație de suprasaturație. (…) E felul acesta de a reacționa al presei, care după aceea uită totul. Îl consumă, îl freacă, îl digeră până la ultimul oscior, după care îl abandonează (…) Ce poți să faci, spre exemplu, într-o emisiune cu Florin Condurățeanu, care te pupă pe suflet la fiecare două minute, și pe care nu-l poți lua în serios (…) Dar, per ansamblu, părerile rele despre Vadim au prevalat, cred că mesajul a fost totuși unul corect”, a spus Cristea.
În cazul emisiunii „Jocuri de putere”, însă, Radu Călin Cristea a spus că Rareș Bogdan este un formator de opinie și cei care i-au ascultat discursul despre Vadim Tudor, în special tinerii, ar putea să creadă că acesta a fost „un om care a iubit România”.
„Se pot aduce kilometri de exemple, a fost cel mai notoriu antisemit din România. A avut un discurs antișovinist spre antimaghiarist cum nu s-a mai pomenit. Despre minorități în general, a avut un discurs antiminoritar. Despre țigani, la fel. Un asemenea personaj îl decontăm la puțin timp după ce nu mai este în viață ca fiind un om care și-a iubit patria?”, s-a întrebat Cristea.
În schimb, alți membri ai CNA – Radu Herjeu, Valentin Jucan și Lorand Turos – au spus că afirmațiile făcute de Rareș Bogdan despre Vadim Tudor nu pot fi sancționate, conform legislației audiovizualului.
„Nici mie nu-mi convine că o astfel de mostruozitate a supraviețuit după Revoluție, dar cum putem noi să sancționăm? Nu putem să sancționăm această opinie, este o opinie care ne deranjează, dar până la urmă este o opinie. Vadim Tudor nu face parte din acel segment incriminat de lege, interzis de lege (…) Noi nu suntem aici în situația în care un moderator a susținut prin opinii regimul nazist, de exemplu. (…) Este clar că acest om nu poate fi prezentat în acest fel, dar nu avem în lege posibilitatea de a sancționa o opinie”, a spus Valentin Jucan.
Discuțiile în acest caz ar putea fi reluate într-una dintre ședințele viitoare ale Consiliului.