A fost creat primul sendviș cu carne artificială de către cercetătorii de la Universitatea Maastricht din Olanda. Pentru realizarea acestuia s-au cheltuit 384.000 de dolari. Dacă merită banii sau nu vom afla pe 5 august, la Londra, când va fi gustat, scrie Business Insider.
Potrivit sursei citate, un grup de specialiști va analiza cu mare atenție reacția pe care o va avea consumatorul anonim în momentul în care va mânca din prețiosul hamburger.
Mark Post, creatorul acestui sendviș cu carne artificială, spune că preparatul său ar putea fi o sursă de hrană accesibilă, care să asigure necesarul de carne al populației planetei, în continuă creștere.
Cercetătorul a explicat cum a obținut carnea artificială în laborator. A experimentat pe un mușchi de vită, care a fost supus unor tratamente diferite în laborator. Potrivit sursei citate, mușchiul respectiv a fost „hrănit” ca un organism viu cu grăsimi, zahăr, minerale și amino-acizi.
În același timp, bucata de mușchi a fost supusă unei proceduri de întindere, ca să se dezvolte. Ulterior, mai multe bucăți din carnea tratată au fost unite pentru a obține un hamburger. Carnea artificială are o culoare gri-albă, fiind lipsită de celule sanguine, asemeni cărnii obișnuite, au precizat cercetătorii olandezi.
Business Insider scrie că la ora actuală, producerea unui singur hamburger artificial costă 384.000 de dolari. Ideea producerii unui sendviș cu carne artificială nu este însă una nouă. În urmă cu câțiva ani, NASA făcea experimente similare, ca să asigure astronauților o sursă bună de proteine.
In 2008, organizația ecologistă PETA a promis un premiu de 1 milion de dolari celui care va realiza și produce în serie carne în laborator.
În prezent, cercetătorii lucrează la un astfel de preparat, dar va fi viabil abia peste 20 de ani, cred specialiștii olandezi.
Potrivit experților de la Organizația Mondială a Sănătății, producția de carne la nivel mondial va crește cu 72% până în anul 2030. Această cerere va duce în curând la epuizarea resurselor, avertizează specialiștii. Animalele crescute pentru hrană consumă multă iarbă și emit cantități importante de gaz metan, care contribuie la încălzirea climei.