Cel mai vechi ADN uman, identificat în zăcămintele de la Atapuerca

Situl arheologic de la Atapuerca, provincia spaniolă Burgos, comunitatea autonomă Castilla y Leon, este cel mai mare depozit în care s-au găsit fosile omenești, iar de la deschiderea șantierului și începerea excavațiilor, în urmă cu aproape 40 de ani, nu a încetat să scoată la iveală valoroase descoperiri. Recent, a putut fi descris aproape complet genomul unui os care a permis identificarea și documentarea celui mai vechi ADN uman, din urmă cu aproximativ 400.000 de ani, scrie Agerpres.

În femurul unuia dintre cei 28 de hominizi aduși la lumina zilei încă din 1976 la Atapuerca, cercetătorii au identificat secvența genomului mitocondrial a ADN-ului uman, care se transmite exclusiv pe linie maternă, iar descoperirea a fost detaliată de echipa care se ocupă de zăcămintele de la Atapuerca, în colaborare cu Institutul Max Planck pentru antropologia evoluției din Leipzig, în paginile revistei Nature, după cum semnalează portalul de știri al radioteleviziunii spaniole.

ULTIMA ORĂ Ce părere au ucrainenii despre Volodimir Zelenski și război. 75% resping propunerile de pace ale Rusiei, iar 63% sunt dispuși să continue războiul

12:49

LIFESTYLE Care sunt cele mai bune 20 de destinații de călătorie pentru anul 2026

12:43

Secvența ADN-ului astfel identificată a dezvăluit o apropiere genetică de omul de Denisovan (după locul în care au fost descoperite rămășițe, în munții Altai din Siberia), ceea ce i-a uluit pe cercetători, întrucât se așteptau să descopere mai degrabă asemănări genetice cu omul de Neanderthal, mai apropiat de actualitate pe scara evoluției. „Această reușită ne arată că putem studia ADN-ul fosilelor care au câteva sute de mii de ani vechime, cu posibilitatea de a cunoaște genele predecesorilor neanderthalienilor și denisovanilor. Este foarte emoționant”, a declarat directorul Institutului menționat, Svante Päabo.

Descoperirea anunțată miercuri se alătură astfel celor succesive, din ultimii ani, de la Atapuerca. În luna iulie, cercetătorii dezvăluiau cea mai veche dovadă a existenței hominizilor: o bucată dintr-un cuțit, veche de 1,4 milioane de ani, care are valoare întrucât confirmă continuitatea populării Europei de când a început aceasta, cu aproximativ 1,5 milioane de ani în urmă, și până la apariția homo antecessor, cu 850.000 de ani în urmă.

Descoperirea rămășițelor de la Atapuerca se datorează faptului că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, o companie britanică de căi ferate a început să construiască o linie feroviară pentru transportul de cărbune, prin mijlocul complexului montan Sierra de Atapuerca care face parte din lanțul denumit Cordiliera Iberică, urmărind în același timp și exploatarea fierului și huilei în zonă. Până la începutul secolului al XX-lea, compania a dat însă faliment, iar căile ferate nu au mai ajuns aici. În schimb, proiectul a scos la iveală dovezi fosile neprețuite pentru documentarea evoluției omenești, considerate un adevărat muzeu natural. Aici a fost documentată trecerea, de-a lungul a sute de mii de ani, a tuturor speciilor de hominizi cunoscute: homo antecessor, homo heidelbergensis, homo neanderthalensis și homo sapiens.

Atapuerca este o mică localitate din provincia spaniolă Burgos, din comunitatea autonomă Castilla y Leon, din nordul Spaniei, și numără doar puțin peste 200 de locuitori, răspândiți pe o suprafață de nici 25 de kilometri pătrați. Este singurul loc din Europa unde au fost găsite dovezi ale trecerii tuturor speciilor de hominizi care au trăit pe acest continent, iar regiunea muntoasă din jur (Sierra de Atapuerca) a fost declarată de UNESCO patrimoniu al umanității în anul 2000, fiind considerată capitala evoluției omului.