Cel mai vizitat monument din lume împlinește 127 de ani. Povestea sa fascinantă și legătura cu România

Pe malul stâng al Senei, între Champ-de-Mars și Grădinile Trocadéro, Turnul Eiffel domină Parisul de 125 de ani și este și astăzi cea mai înaltă construcție din oraș. Atrage, inspiră și fascinează. Turnul este vizitat de 7 milioane de persoane în fiecare an, este model și sursă de inspirație pentru artiști, scenă pentru producții cinematografice, evenimente sau ceremonii, are site-uri în internet cu informații în timp real, aplicații dedicate pentru mobil și milioane de fani în rețelele de socializare.

Trebuia să fie marea atracție a Expoziției Universale de la Paris din 1889 care celebra centenarul Revoluției franceze. A fost construit în 2 ani, 2 luni și 5 zile și a fost o veritabilă performanță tehnică și arhitecturală, o utopie, au spus unii, alții l-au văzut ca pe un trimf al geniului francez și reper al erei industriale. Urma să fie  demolat după douăzeci de ani de la instalarea sa, dar, pentru că a cunoscut imediat succesul, Parisul l-a păstrat și astăzi este cel mai vizitat monument din lume.

ENERGIE România va solicita CE amânarea cu până la 3 ani a închiderii termocentralelor pe LIGNIT şi a carierelor miniere ale Complexului Energetic Oltenia

10:16

ACTUALITATE MrBeast, YouTuberul care a făcut celebră Salina de la Turda, a închiriat piramidele din Egipt. Cât l-a costat pentru aventura pentru 100 de ore

10:09

Turnul, împreună cu antena sa de 24 de metri, are acum 325 de metri înălțime, trei etaje accesibile publicului și nouă lifturi de mare capacitate.

Dacă se urcă pe scări, de îndată încă de la primele trepte se deschide priveliștea asupra Parisului, cu splendide clădiri, monumente și bulevarde și se pot observa și detaliile de constructie ale giganticei structuri metalice.

La primul etaj, la 57 de metri înălțime, se poate urca pe scări sau cu liftul. Aici sunt Sala Gustave Eiffel folosită pentru recepții și evenimente speciale, un restaurant, un magazin de suveniruri și un observator computerizat al mișcării turnului și o expoziție de fotografii și tipărituri de tot felul care spun istoria Turnului Eiffel și explică tehnologia folosită pentru construcția sa. Într-o galerie de la acest nivel, la decizia lui Gustave Eiffel, au fost înscrise în semn de omagiu pentru contribuția adusă științei numele a 72 de savanți francezi.

Și la al doilea nivel vizitabil de la 115 metri se poate ajunge cu liftul sau pe scări, dacă ești suficient de rezistent ca să poți urca cele 704 trepte. Pe platforma circulară sunt magazine și o mare atracție turistică, restaurantul Jules Verne, specializat în gastronomie franceză.

La ultimul nivel vizitabil, platforma de la 276 de metri înalțime, se ajunge doar cu liftul, dar de aici panorama Parisului este inegalabilă și pot fi văzute și împrejurimile orașului până la o depărtare de aproape 60 de km.

Pe ultima platformă este și biroul lui Gustave Eiffel cu modele de ceară ale creatorului turnului și ale fiicei sale, Clair, alături de faimosul inventator american Thomas Edison, care a vizitat turnul imediat dupa inaugurare.

Turnul Eiffel a fost construit în urma unui concurs de arhitectură lansat cu prilejul Expoziției Universale din 1889. Se dorea ridicarea, pe locul numit Champ-de-Mars, a unei construcții care să servească drept arc de intrare la târgul mondial. S-au înscris 107 proiecte și a fost desemnat câștigător cel prezentat de antreprenorul Gustave Eiffel, inginerii Maurice Koechlin și Emile Nouguier și de arhitectul Stephen Sauvestre. În 1887 au început lucrările la fundație.

Inginerul Eiffel folosea o tehnică similară celei aplicate la construirea podului peste râul Douro din Portugalia, a viaductului Garabit construit la 122 metri deasupra unui torent în regiunea franceză Cantal, la structura internă a Statuii Libertății de la New York sau a Observatorului de la Nisa.

Tehnologia de construcție însă nu îi aparținea. Era invenția inginerului român Gheorghe Pănculescu care, după ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, ajunsese să lucreze la compania Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.

În 1878, Pănculescu revenise în România pentru a construi calea ferată București-Predeal și inventase în acea perioadă un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată. Lucrarea trebuia realizată în cinci ani, dar prin metoda de montare a șinei pe traverse în afara spațiului căii ferate, Pănculescu reușise să termine tronsonul într-un singur an. Impresionat de geniul inginerului român, Gustave Eiffel a venit special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Pănculescu și pentru a vedea noua tehnologie.

Citește în continuare pe tvr.