Cele mai întâlnite confuzii cu privire la teoria evoluției

Vă prezentăm în continuare cele mai întâlnite confuzii cu privire la teoria evoluției:

Ideea că este doar o teorie

Într-adevăr, oamenii de știință o numesc teoria evoluției, însă acest lucru reprezintă recunoașterea acesteia din punct de vedere științific. Termenul „teorie” este folosit în același fel în care teoria gravitației explică de ce, atunci când un măr cade din mână, acesta se îndreaptă spre pământ. Nu există nicio îndoială că mărul va cădea în acea direcție, așa cum nu este nicio îndoială că microbii rezistenți la antibiotice vor continua să evolueze dacă nu vom reduce tendința noastră de a folosi cât mai multe astfel de medicamente.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Cu toate că oamenii folosesc cuvântul „teorie” pentru a se referi la o ipoteză nedemonstrată, acest lucru nu se aplică în cazul termenilor științifici.

Oamenii se trag din maimuțe

Nu, strămoșii tăi nu erau maimuțe. Teoria evoluției indică faptul că avem strămoși comuni cu maimuțele, iar dintre speciile existente, acestea sunt cele mai apropiate de noi. Oamenii și cimpanzeii împart mai mult de 90% din secvența genetică. Acest strămoș însă nu era nici maimuță, nici om, ci o creatură precum maimuțele, care, conform studiilor recente, avea trăsături care favorizau folosirea uneltelor.

Selecția naturală are un scop

Există numeroase organisme care nu sunt adaptate perfect la mediu. De exemplu, rechinii nu au o vezică pentru gaze care să îi ajute să își controleze flotabilitatea. Acest lucru infirmă teoria evoluției? Chiar deloc. Selecția naturală favorizează la întâmplare ce este mai bun din ceea ce există deja, nu transformă vietățile într-o super creatură.

Evoluția nu poate explica organele complexe

Un argument des menționat în favoarea creaționismului este evoluția ochiului. Un ochi pe jumătate funcțional nu ar avea nicio funcție, deci cum poate selecția naturală să ducă la formarea în etape a unui ochi funcțional? Darwin sugera că ochiul ar putea să fi avut originile în organe cu funcții diferite. Organele care permit detectarea luminii ar putea să fi fost favorizate de selecția naturală, chiar dacă nu nu ofereau vizibilitate totală. Ideile au fost confirmate de cercetători în cele din urmă, aceștia demonstrând că, în cazul moluștelor, celulele care detectează lumina și împrăștiate pe suprafața corpului pot face diferența dintre luminăși întuneric.

Religia este incompatibilă cu evoluția

Este important să clarificăm că evoluția nu este o teorie cu privire la originea vieții, ci o teorie care explică felul în care speciile se schimbă în timp. Papa Francisc a spus recent că acceptarea teoriei evoluției nu este imcompatibilă cu credința catolică. Reverendul Malcom Brown de la Biserica Anglicană susține că „selecția naturală, ca un fel de a înțelege procesele fizice evoluționiste de-a lungul a mii de ani, are sens”. El a adăugat: „Religia bună trebuie să lucreze alolaltă cu știința într-un mod constructiv”, scrie The Conversation.