Cele mai stranii locuri din România. Unde se află muntele care l-a inspirat pe Jules Verne să scrie un roman memorabil

Munții Bucegi

Zona Munților Bucegi are o încărcătură energetică deosebită și mulți vizitatori speră să se transforme în descoperitorii tunelurilor secrete, despre care se crede că pornesc de sub Sfinxul din Bucegi spre alte puncte de reper din Carpați, scrie adevărul.ro. Munții Bucegi sunt cunoscuți și pentru traseele dificile, precum Jepii Mici. Oamenii locului sunt convinși că atunci când e ceață densă, pe acest traseu se ivește o potecă, o poartă spre altă dimensiune, iar toți cei care merg într-acolo dispar fără urmă.

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

Râpa Diavolului

Râpa Diavolului se află în Poiana Trestiei, un sat izolat din Prahova și le-a dat multora fiori reci pe șira spinării. Legenda spune că aici organizau preoții daci ritualurile sacre, pentru a chema spiritele naturii. Mai mult, bătrânii satului vorbesc despre existența unei comori ascunse în Râpa Diavolului de către haiduci și spun că aurul acestora este străjuit de spiritele rele.

Balta vrăjitoarelor

Balta vrăjitoarelor este situată în mijlocul Pădurii Boldu-Crețeasca, lângă Capitală și se spune că nu are fund. Aici s-ar deschide porțile spre lumea morților, de Sânziene și Sfântul Andrei. Legenda spune că vrăjitoarele se întâlneau pe malul bălții pentru a-și „ascuți” vrăjile și blestemele.

Mânăstirea Frăsinei

Mânăstirea Frăsinei, din comuna vâlceană Muereasca, rămâne singurul loc monahal din România unde femeile nu se pot ruga. Sătenii spun că femeile care au îndrăznit să încalce cuvântul Sfântului Calinic și au urcat la mânăstire au fost blestemate.

Castelul Iulia Hașdeu

Unul din cele mai stranii edificii din România este, fără îndoială, Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina, ridicat de Bogdan Petriceicu Hașdeu în memoria fiicei lui, care a murit la vârsta de 18 ani de TBC. Savantul a încercat să comunice cu fiica sa prin spiritism și ar fi ridicat castelul după planurile pe care Iulia i le-a arătat într-un vis. Unii susțin că pianul Iuliei se poate auzi acolo în miez de noapte…

Muntele care dispare

Vârful Gugu din Munții Godeanu este un alt loc straniu din România. Legendele despre acest colț mistic datează de pe vremea dacilor, care erau convinși că în vârful Gugu a locuit marele preot Zalmolxe. Se mai spune că acolo ar fi ascuns Decebal o comoară. De asemenea, Jules Verne a plasat acțiunea romanului „Castelului din Carpați” în această zonă mistică.

Peștera Tăușoare

Peștera de la Izvorul Tăușoarelor a fost descoperită accidental de către un învățător. Aici s-au descoperit o serie de galerii pline de formațiuni de gips și bile de dimensiuni considerabile, încrustate în pereți și podea, despre care nu se știe exact cum s-au format. Peștera e cunoscută nu doar pentru „Sala bilelor”, ci și pentru „Sala Sunetelor”, locul unde se aud zgomote sinistre, asemănate cu vocile unor copii și femei.

Pădurea Hoia-Baciu

Un alt loc preferat de amatorii de paranormal este pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj. Pădurea poartă denumirea de „Triunghiul Bermudelor” de România și aici se spune că ar fi dispărut un cioban cu tot cu oile sale. Pădurea a fost inclusă în clasamentul celor mai înfiorătoare zece locuri din Europa, de publicația „The Guardian”.

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu (Ponoarele) este unul din cele mai mari poduri naturale din lume și s-a format în urma surpării tavanului unei peșteri. Potrivit legendei, în peșteră ar fi locuit Necuratul, dar localnicii i-au cerut lui Dumnezeu să-i scape de rău. În cele din urmă, Dumnezeu a surpat tavanul peșterei și acolo s-a format un pod. O altă poveste îl vizează pe întemeietorul mânăstirii Tismana, Sf. Nicodim. Acesta ar fi vrut să ridice mânăstirea în com. Ponoarele, dar sătenii l-au gonit pe motiv că ar fi furat. Pentru a-l ajuta să scape de sătenii furioși, Cel de Sud ar fi ridicat acest pod.

Focurile „vii” de la Buzău

Focurile „vii” din inima Buzăului sunt celebre în toată Europa și se manifestă pe o suprafață de 400 mp. Specialiștii explică faptul că apariția flăcărilor vii lângă satul Terca, din Buzău, este strâns legată de emanațiile de gaze naturale din subsol, care în urma frecării, se aprind, scrie sursa citată.

Autor

Ramona Loznianu

Autor

Silviu Bănilă

Silviu Bănilă este editor la GÂNDUL.RO și are o vastă experiență, cu precădere în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2006. Între ... vezi toate articolele