Cercetătorii americani au creat celule sușă embrionare umane pornind de la celule epiteliale, recurgând la o tehnică de clonare, o premieră realizată după mai multe tentative eșuate în ultimii ani pe plan mondial, informează AFP.
Fără a produce clone, cercetătorii au demonstrat pentru prima dată, în studiul lor care a fost publicat miercuri, că este posibil să se creeze celule sușă embrionare care să fie identice din punct de vedere genetic cu persoana de la care au fost prelevate.
Celulele sușă embrionare sunt singurele capabile să se diferențieze în toate tipurile de celule ale organismului – care sunt în număr de circa 200 – și să se multiplice fără limite, prezentând astfel un uriaș potențial terapeutic.
Aceste celule sunt deosebit de promițătoare în tratarea maladiei Parkinson, a sclerozei în plăci, a patologiilor cardiace și a vătămărilor de la nivelul măduvei spinării.
Reușita savanților americani, coordonați de Shoukhrat Mitalipov, de la Universitatea din Oregon, a fost obținută după un succes medical precedent, care a constat în transformarea celulelor epiteliale de maimuță în celule sușă embrionare, în anul 2007.
Cercetătorii americani au recurs la o tehnică de clonare, care constă în folosirea nucleului celulelor epiteliale, ce conțineau în acest caz ADN-ul unui bebeluș de opt luni, care a fost transferat în ovule umane provenind de la donatori. Ovulele au produs embrioni din care au fost extrase celule sușă embrionare.
„Celulele sușă obținute prin această tehnică și-au demonstrat capacitatea de a se diferenția, ca și celulele sușă embrionare obișnuite, în diverse tipuri de celule: nervoase, hepatice și cardiace”, a declarat profesorul Mitalipov în acest studiu, publicat în versiunea online a revistei americane Cell.
„În plus, întrucât aceste celule sușă reprogramate pot fi obținute din material genetic extras din nucleul celulelor unui bolnav, nu există problema respingerii de către organism a celulelor implantate”, a subliniat el.
Considerând „că rămâne încă un drum lung de străbătut înainte de a dezvolta tratamente sigure și eficace”, medicul Mitalipov este de părere că „această reușită reprezintă un pas important în crearea de celule sușă embrionare care vor putea fi folosite în medicina regenerativă.
Un alt avantaj al acestei abordări este acela că această tehnică nu folosește embrioni fertilizați pentru a obține celule sușă, o metodă care ridică numeroase probleme de ordin etic, întrucât embrionul este distrus.
De la nașterea oiței Dolly, în 1996, în Marea Britanie, care a fost primul animal născut prin clonare, oamenii de știință au clonat aproximativ 20 de specii, inclusiv capre și iepuri, însă niciodată maimuțe și primate, a căror biologie a reproducției este mai complexă.
Noua reușită a savanților americani nu deschide însă calea spre o eventuală clonare umană, insistă Dan Dorsa, directorul departamentului de cercetare la Universitatea Oregon.
Deși această tehnică poate fi utilizată pentru clonarea celulelor sușă („clonare terapeutică”), aceeași metodă nu permite producerea cu succes a unor clone umane („clonare reproductivă”), afirmă oamenii de știință.
Mai mulți ani de studii pe maimuțe, folosind această tehnică, nu au permis niciodată clonarea acestor primate și „la fel va fi probabil și în cazul oamenilor”, afirmă ei.
„Fragilitatea celulelor umane, așa cum o arată acest ultim studiu, reprezintă un obstacol important, care va împiedica probabil dezvoltarea clonelor”, au precizat cercetătorii.
Criticii clonării au protestat, miercuri, față de această tehnică și de potențialul ei.
După părerea participanților la Conferința episcopală a catolicilor americani, aceste cercetări „vor fi utilizate de alți oameni de știință, care vor încerca să producă bebeluși clonați, care vor fi copii ale altor persoane”, a declarat cardinaluldin Boston, Sean O’Malley.
„Indiferent de obiectivul ei, clonarea umană îi tratează pe oameni ca pe niște produse, manufacturate în funcție de dorințele altor persoane”, a adăugat el.